Titlul III – Managementul proiectului investițional în construcții
Articolul 538
Managementul proiectului investițional în construcții
(1) Managementul proiectului investițional în construcții este activitatea prin care se organizează, planifică și monitorizează procesele derulate în cadrul proiectelor realizate/elaborate în scopul executării construcțiilor de orice fel și a intervențiilor asupra acestora în limite de timp, de cost și de calitate prestabilite.
(2) Orice proiect investițional în construcții are 3 dimensiuni esențiale, interdependente, respectiv timpul, costul și calitatea, supuse monitorizării și modificării pe tot parcursul proiectului în vederea realizării scopului proiectului.
(3) Managementul proiectului investițional în construcții adresează toate cele 3 dimensiuni esențiale în dezvoltarea proiectului investițional în construcții.
Capitolul I – Managementul conținutului/scopului proiectului investițional în construcții
Articolul 539
Definirea conținutului/scopului proiectului investițional în construcții
(1) Definirea scopului proiectului investițional în construcții este etapa în care beneficiarul, respectiv proprietarul/ administratorul care inițiază proiectul investițional în construcții:
a) identifică și definește necesitatea și oportunitatea proiectului;
b) analizează cerințele;
c) fixează obiectivele;
d) definește atributele;
e) propune opțiuni și amplasamente;
f) identifică beneficiile așteptate;
g) previzionează impactul negativ sau riscul economic ce pot decurge din lipsa de acțiune;
h) estimează costurile pe baza experienței în domeniu și a bazei de date de la nivel național.
(2) În cazul proiectelor investiționale finanțate integral sau parțial din fonduri publice, elementele prevăzute la alin. (1) se prevăd la nivelul notei de fundamentare a obiectivului de investiții.
(3) În cazul proiectelor investiționale finanțate din fonduri private, elementele prevăzute la alin. (1) se prevăd la nivelul planului de afaceri.
Articolul 540
Modificarea conținutului/scopului proiectului investițional în construcții
(1) Modificarea conținutului/scopului proiectului investițional în construcții se realizează de către beneficiar, în cazul în care oportunitatea sau nevoia care a declanșat proiectul a suferit modificări.
(2) Planul de management al proiectului investițional în construcții stabilește procedurile de urmărire și control al modificărilor asupra conținutului sau scopului, precum și condițiile și modalitatea de comunicare a acestora către dezvoltator.
Articolul 541
Planul de management aferent proiectului investițional în construcții
(1) Planul de management aferent proiectului investițional în construcții se întocmește de către managerul de proiect și se aprobă de către dezvoltator.
(2) Planul de management este parte componentă a temei strategice - documentație aferentă stadiului 0 și cuprinde următoarele elemente:
a) definirea scopului proiectului investițional în construcții;
b) managementul costurilor;
c) managementul graficului de derulare al proiectului;
d) managementul achizițiilor;
e) managementul resurselor umane;
f) managementul conținutului sau al temei de proiectare;
g) managementul riscurilor;
h) managementul problemelor speciale, altele decât cele referitoare la riscuri;
i) managementul calității, inclusiv al problemelor de sustenabilitate;
j) managementul comunicării în interiorul proiectului și între proiect și terți.
Capitolul II – Managementul calității
Articolul 542
Calitatea construcției
(1) Calitatea unei construcții este reprezentată de totalitatea atributelor și caracteristicilor pe care construcția finală trebuie să le îndeplinească astfel încât să răspundă oportunității sau nevoii care a declanșat proiectul investițional în construcții, îndeplinind în același timp cerințele de calitate.
(2) Calitatea unei construcții se abordează din mai multe perspective:
a) perspectiva utilizatorului prin intermediul căreia sunt identificate cerințele beneficiarului, utilizatorului construcției. Aceste cerințe sunt înscrise în cadrul notei de fundamentare și se dezvoltă în cadrul temei de proiectare;
b) perspectiva produsului prin intermediul căreia sunt identificate atributele și caracteristicile pe care construcția trebuie să le îndeplinească și nivelul de calitate al componentelor. Aceste cerințe sunt înscrise în cadrul specificațiilor din tema de proiectare;
c) perspectiva valorii rezultate prin intermediul căreia se analizează în ce măsură construcția se realizează la un preț adecvat în condițiile respectării specificațiilor și a cerințelor de calitate. Analiza este realizată în cadrul studiului de fezabilitate - analiza financiară și economică și analiza sustenabilității;
d) perspectiva unicității, prin intermediul căreia se determină caracterul inovativ și nivelul de creativitate pe care opera arhitecturală sau inginerească îl poate atinge. Cerința este specificată în tema de proiectare și se asigură și prin concursuri de soluții;
e) perspectiva producătorului prin intermediul căreia sunt identificate specificațiile tehnice și cerințele fundamentale de calitate minime obligatorii pe care construcția trebuie să le îndeplinească.
(3) Specificațiile tehnice sunt identificate în urma realizării proiectului tehnic de execuție.
Articolul 543
Specificațiile tehnice
(1) Specificațiile tehnice sunt părți integrante ale proiectului tehnic de execuție, care reglementează nivelul de performanță al lucrărilor, precum și cerințele, condițiile tehnice și tehnologice, condițiile de calitate pentru produsele care urmează a fi încorporate în lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, încercările, nivelurile de toleranțe și altele de aceeași natură, care să garanteze îndeplinirea exigențelor de calitate și performanță solicitate.
(2) Specificațiile tehnice se elaborează de către proiectanți, care prestează servicii de proiectare în domeniul construcțiilor și instalațiilor pentru construcții, pe specialități, prin dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse în planșe.
(3) Specificațiile tehnice, împreună cu planșele, trebuie să fie concepute astfel încât, pe baza lor, să se poată determina cantitățile de lucrări, costurile lucrărilor și utilajelor, forța de muncă. Specificațiile tehnice trebuie să fie concise, sistematizate și nerestrictive.
(4) Specificațiile tehnice, împreună cu devizul și piesele desenate, constituie parte din elementele de selecție ale antreprenorului, constituind baza întocmirii ofertei ofertanților și devin, odată cu semnarea contractului de execuție, parte din contractul de execuție.
Articolul 544
Caietul de sarcini pentru servicii de proiectare/execuție
(1) Caietul de sarcini face parte din documentele asumate de către beneficiarul sau dezvoltatorul lucrării în vederea organizării unei proceduri de selecție a prestatorului de servicii pentru servicii de proiectare și/sau de execuție a lucrărilor de construcții.
(2) Caietul de sarcini pentru servicii de proiectare și/sau studii specifice necesare realizării proiectării trebuie să conțină matricea de servicii și de studii detaliată cu privire la serviciile care trebuie realizate de către proiectant.
(3) Caietul de sarcini pentru execuția lucrărilor de construcții se elaborează doar după finalizarea etapei Proiect Tehnic de Execuție - documentația aferentă stadiului 4 - faza 1 și include toate specificațiile tehnice privind calitatea lucrărilor de construcții.
(4) Caietul de sarcini pentru lucrări de proiectare și execuție trebuie să includă toate cerințele funcționale și nivelul de calitate previzionat pentru obiectivul de investiție.
Articolul 545
Categorii de caiete de sarcini
(1) În funcție de clasa de consecințe a construcției, caietele de sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini generale, care se referă la lucrări curente în domeniul construcțiilor;
b) caiete de sarcini speciale, care se referă la lucrări specifice și care se elaborează independent pentru fiecare lucrare.
(2) În funcție de destinație, caietele de sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini pentru proiectare;
b) caiete de sarcini pentru execuția lucrărilor;
c) caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente tehnologice și confecții diverse;
d) caiete de sarcini pentru recepții, teste, probe, verificări și puneri în funcțiune;
e) caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor și conținutului cărții tehnice.
Capitolul III – Managementul costurilor
Articolul 546
Estimarea costurilor
(1) Estimarea costurilor se realizează în diverse momente ale derulării proiectului investițional în construcții.
(2) Estimarea este o activitate iterativă, care, în cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, determină marje de buget cu niveluri maximale stabilite, și care se realizează de către:
a) dezvoltator sau de către beneficiar la momentul inițierii proiectului prin raportare la experiența proprie și prețurile de referință din piață;
b) proiectanții și specialiștii în domeniul construcțiilor inginerești la momentul realizării studiului de fezabilitate;
c) antreprenorul general în momentul ofertării.
(3) Costul final real executat se raportează și se actualizează la terminarea lucrării.
(4) Costul final de execuție și indicatorii relevanți derivați din acesta, de tipul cost/mp, de arie desfășurată, arie utilă sau cost/km rulaj sau orice alt tip de indicator relevant, pe tipuri de investiții, se comunică I.S.C.
Articolul 547
Devizul general
(1) Devizul general se structurează pe capitole și subcapitole de cheltuieli.
(2) În cadrul fiecărui capitol/subcapitol de cheltuieli se înscriu cheltuielile estimate aferente realizării obiectului/obiectelor de investiție din cadrul proiectului investițional în construcții.
(3) Devizul pe obiect stabilește valoarea estimativă a obiectului din cadrul obiectivului de investiții și se obține prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul.
(4) Devizul general se întocmește prin grija beneficiarului sau dezvoltatorului conform normelor specifice, în fazele de dezvoltare a proiectului, până la finalizarea obiectivului de investiții, putând fi actualizat și/sau revizuit pe parcursul derulării investiției. Gradul de exactitate al estimărilor variază pe măsura dezvoltării proiectului și avansării execuției până la finalizarea obiectului de investiție când marja de buget este 0.
(5) Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, conținutul devizului general se stabilește prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.
Capitolul IV – Managementul activităților
Articolul 548
Graficul general al proiectului investițional în construcții
(1) Graficul general al proiectului investițional în construcții, elaborat de către managerul de proiect, este documentul prin care se programează și urmărește evoluția fizică în timp a proiectului, până la finalizarea acestuia. Graficul stabilește etapele de realizare, succesiunea lor în timp și fixează momentele de referință ca elemente de măsură și control al progresului înregistrat.
(2) Graficul general ilustrează relația între etapele de realizare și/sau momentele de referință, documentațiile aferente, termenele de plată și valorile documentațiilor și/sau serviciilor și diferă ca structură în funcție de tipul de achiziție ales de dezvoltator pentru lucrările de execuție.
(3) Graficul general se poate detalia pentru fiecare etapă de realizare.
(4) Graficul general poate include:
a) graficul achizițiilor;
b) graficul activităților de proiectare;
c) graficul de execuție, respectiv activitățile de execuție a lucrărilor de construcții și instalații ce fac obiectul proiectului;
d) graficul aprobărilor;
e) activitățile postexecuție, respectiv graficul procedurilor de recepție;
f) activitățile în stadiul de exploatare.
(5) Graficele cuprind termenele, momentele de referință la care sunt prevăzute schimburi de informații, conținutul documentațiilor pe care proiectantul sau executantul lucrărilor de construire, furnizorul sau antreprenorul de specialitate și le asumă la fiecare termen din grafic. Managementul graficului general constă în actualizarea permanentă a graficului inițial, parte din planul de management aprobat de către dezvoltator la semnarea contractului de management de proiect.
(6) Actualizarea permanentă a graficului general constituie responsabilitatea managerului de proiect.
Articolul 549
Graficul activităților de proiectare și graficul de execuție a lucrărilor de construcții
(1) Graficul activităților de proiectare se întocmește de către proiectant și constituie unul dintre documentele care fac parte din schimbul de informații la fiecare etapă a proiectului investițional în construcții.
(2) Graficul de execuție a lucrărilor de construcții se întocmește de către antreprenorul general, fiind parte din documentele cerute în etapa de achiziție, devenind, după încheierea contractului de execuție, parte din acest contract.
(3) Graficul de execuție include și lucrările de organizare de șantier și cele de dezafectare a șantierului.
(4) În funcție de tipul de achiziție al lucrărilor de construcții și instalații, graficul de execuție cuprinde și următoarele:
a) termenele și documentațiile ce țin de activitățile de proiectare asumate de antreprenorul general;
b) termenele și documentațiile ce țin de activitățile de proiectare asumate de furnizori și subantreprenorii de specialitate;
c) fazele determinante, corelate cu prevederile din proiect;
d) recepția pe etape a lucrărilor de execuție.
Articolul 550
Programul de urmărire în timp
(1) Urmărirea comportării în timp a construcțiilor se efectuează pe toată perioada de existență a construcției începând cu construirea ei și, în anumite cazuri, înainte de construire, în scopul colectării unor date privind comportamentul terenului sau a construcțiilor din vecinătate, și este o activitate sistematică de culegere și valorificare prin interpretare, avertizare sau alarmare, a informațiilor rezultate din observare și măsurători asupra unor fenomene și mărimi ce caracterizează proprietățile construcțiilor în procesul de interacțiune cu mediul înconjurător.
(2) Scopul urmăririi comportării în timp a construcției este de a culege și valorifica informații în vederea asigurării aptitudinii construcției pentru o exploatare normală, evaluării condițiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor și avariilor, respectiv diminuării pagubelor materiale, de pierderi de vieți și de degradare a mediului. Efectuarea acțiunilor de urmărire a comportării în timp a construcției se execută atât în vederea satisfacerii prevederilor privind menținerea cerințelor de rezistență, stabilitate și durabilitate ale construcției, cât și ale celorlalte cerințe esențiale.
(3) Activitatea de urmărire a comportării în timp a construcțiilor se aplică tuturor construcțiilor, cu excepția celor încadrate în CC1.
(4) Beneficiarul este responsabil cu urmărirea în timp a construcției pentru perioada de utilizare.
(5) Urmărirea comportării în timp a construcțiilor se încadrează în două categorii: urmărire curentă și urmărire specială.
(6) Urmărirea curentă este o activitate de urmărire a comportării construcțiilor care constă în observarea și înregistrarea unor aspecte, fenomene și parametri ce pot semnala modificări ale capacității construcției de a îndeplini exigențele de performanță stabilite prin proiect. Urmărirea curentă a construcțiilor se aplică tuturor construcțiilor cu excepția celor din CC1 și are un caracter permanent, durata ei coincide cu durata de viață a construcției.
(7) Urmărirea curentă a comportării construcțiilor se efectuează prin examinare uzuală directă și, dacă este cazul, cu echipamente de măsurare de uz curent permanente sau temporare, astfel urmărirea/monitorizarea putând fi continuă sau secvențială.
(8) Activitatea de urmărire curentă se efectuează conform programului de urmărire a comportării în timp/de monitorizare care face parte din proiectul tehnic de execuție.
(9) Urmărirea specială a comportării construcțiilor este o activitate de urmărire a comportării construcțiilor care constă în măsurarea, înregistrarea, prelucrarea și interpretarea sistematică a valorilor parametrilor ce definesc măsura în care construcțiile își mențin cerințele de performanță stabilite prin proiecte.
(10) Urmărirea specială a comportării construcțiilor se aplică la construcțiile noi CC3 și CC4 și este stabilită prin proiect sau la construcțiile în exploatare cu o evoluție periculoasă, este recomandată în expertizele tehnice survenite ca urmare a observațiilor efectuate într-o inspecție extinsă.
(11) Pentru construcțiile din CC2, urmărirea specială poate avea un caracter temporar sau permanent, iar în momentul instituirii urmăririi speciale, aceasta include și urmărirea curentă.
(12) Categoria de urmărire, intervalele la care se realizează, precum și metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de către proiectant sau în cazul unei construcții existente de către un expert tehnic atestat de către ministerul din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în special în situațiile în care perioada de responsabilitate a proiectantului a expirat. Intervalul la care se realizează nu va fi mai mare de un an.
(13) În cadrul caietului de sarcini din proiectul tehnic de execuție, proiectantul include programul de urmărire a comportării în timp pe perioada construirii și pe parcursul utilizării, cu precizarea exigențelor de urmărire privind intervalul de timp, eventual raportat la stadii fizice ale construirii, procedeele și măsurile de interes care se urmăresc, nivelul de precizie vizat.
(14) Construcțiile încadrate în CC4, precum și construcțiile din CC3 amplasate în zone cu accelerație maximă a terenului de cel puțin 0,35 g pentru seismele cu interval mediu de recurență de 475 ani vor fi instrumentate în vederea monitorizării seismice. Echiparea minimală a acestor sisteme va fi alcătuită dintr-o stație de achiziție digitală și 4 senzori triaxiali de accelerație, dintre care unul amplasat în pământul/pe terenul din exteriorul construcției, senzor de câmp liber.
(15) Executanții specializați care efectuează activitățile de urmărire în timp/monitorizare, pe baza programului de urmărire emis de către proiectant, întocmesc un proiect tehnologic de monitorizare detaliat pentru fiecare categorie de lucrări, pentru lucrările de construire ale construcțiilor aflate în CC3 și CC4, atunci când categoria de urmărire este specială. Pentru construcțiile din CC2 se poate lucra direct pe baza programului unic de monitorizare indicat de către proiectant.
(16) La terminarea lucrărilor de construire, pe baza rezultatelor măsurătorilor activităților de monitorizare de pe parcursul construirii, proiectantul poate adapta/modifica programul de urmărire în timp pentru perioada exploatării/ utilizării construcției, dacă consideră necesar.
(17) Programul de urmărire din proiectul tehnic de execuție sau, după caz, cel modificat, face parte integrantă din caietul de sarcini pentru exploatare.
(18) În cazul unor evenimente survenite în împrejurări extraordinare sau printr-un concurs de împrejurări nefavorabile provocate de factori naturali sau umani care aduc o solicitare importantă construcției, expertul tehnic realizează o etapă distinctă de urmărire a comportării în timp/de monitorizare, excepțională, în afara programului-cadru de urmărire în timp.
(19) În termen de 10 ani de la recepția la terminarea lucrărilor și apoi la intervale de 10 ani, expertul tehnic efectuează o procedură de investigare și evaluare a construcției care înglobează și activitatea programată pentru procesul de urmărire în timp.
(20) Procedura prevăzută la alin. (19) vizează cerințele fundamentale aplicabile construcției avute în vedere la proiectarea construcției.
(21) În această activitate inspecția va fi una amănunțită și extinsă, iar, la cererea proiectantului inițial sau a experților care efectuează evaluarea/expertizarea, activitatea de monitorizare poate cuprinde și alte tipuri de măsurători decât cele prevăzute în programul din proiect, după cum se poate recurge la testări de materiale, sondaje, măsurători la nivel local sau global, care pot avea ca rezultat:
a) acordarea unui certificat de bună comportare a construcției;
b) recomandarea de măsuri de reparare/reabilitare/ consolidare;
c) reducerea/prelungirea duratei de existență proiectate a construcției în ansamblul său a unor subsisteme componente ale acesteia;
d) modificări ale parametrilor procesului de urmărire în timp.
(22) Pentru fiecare etapă de urmărire în timp, specialiștii prevăzuți la alin. (15) elaborează un raport de urmărire în timp, care se consemnează în jurnalul evenimentelor din cartea tehnică a construcției.
(23) Pentru construcțiile din CC3 și CC4, toate rezultatele măsurătorilor, precum și rapoartele de urmărire a comportării în timp se introduc într-o bază de date centralizată, parte a cărții tehnice a construcției și care se integrează și în Registrul Național al Construcțiilor.
(24) Prevederile alin. (23) sunt opționale în cazul construcțiilor din CC2.
Articolul 551
Graficul de monitorizare
(1) Pe întreaga durata de existență a unei construcții, se desfășoară o activitate de urmărire a comportării în timp sau procese de evaluare/expertizare.
(2) Prevederile de la alin. (1) nu se aplică în cazul construcțiilor încadrate în CC1, nefiind necesară urmărirea comportării în timp pentru întreaga durată de existență a construcției.
(3) Graficul de monitorizare reprezintă desfășurarea programată în timp a tuturor activităților, proceselor și etapelor de monitorizare din perioada execuției și exploatării.
(4) Graficul de monitorizare este parte din proiectul tehnic de execuție și este elaborat de către proiectant.
(5) Graficul de monitorizare se modifică la cererea organismelor cu atribuții de control, la solicitarea proiectantului sau a unui expert, sau pe perioada exploatării în funcție de fenomenele excepționale care se produc și/sau de activitățile extinse de evaluare/expertizare.
(6) Actualizarea graficului de monitorizare și punerea sa în aplicare cade în responsabilitatea dezvoltatorului, prin intermediul managerului de proiect pentru perioada de execuție și a beneficiarului construcției după darea în exploatare, care poate fi dusă la îndeplinire fie direct de către beneficiar, fie prin intermediul unei firme specializate în această activitate.
(7) Baza de date centralizată a construcției, parte a cărții tehnice a construcției, va include și graficul de monitorizare la zi, inclusiv procesele și activitățile trecute, precum și toate procesele-verbale, rapoartele și datele și graficele care le fundamentează.
Capitolul V – Managementul riscurilor
Articolul 552
Managementul riscurilor
(1) Managementul riscurilor este o activitate specifică managementului de proiect care include identificarea și gestionarea riscurilor, definite ca posibilitatea producerii unor pierderi sau a unor consecințe nefaste și evaluarea probabilității producerii lor.
(2) Următoarele categorii de riscuri sunt aplicabile construcțiilor:
a) riscuri generate de factori externi naturali/de mediu/de natură excepțională, respectiv dezastre, atac terorist, război, care ar putea genera situații de urgență/forță majoră;
b) riscuri aferente realizării proiectului investițional în construcții, respectiv de proiectare, execuție, exploatare, riscuri tehnologice, geomorfologice, neconformități, avizare/autorizare, de natură juridică;
c) riscuri în exploatare, astfel cum sunt riscurile tehnologice, vandalizare, furt, utilizare neconformă, incendiu, cibernetice;
d) riscuri generate de inexistența datelor necesare inițierii și desfășurării proiectului la nivelul calitativ și cantitativ stabilit.
(3) Identificarea riscurilor și determinarea impactului previzionat al acestora se realizează în cadrul studiului de fezabilitate, în cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice sau în cadrul planului de afaceri în cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate din fonduri private.
(4) Monitorizarea materializării riscurilor se realizează pe tot parcursul proiectului investițional în construcții.
Capitolul VI – Gestionarea comunicării
Articolul 553
Comunicarea în cadrul proiectului investițional în construcții
Comunicarea în cadrul proiectului investițional în construcții se realizează din două perspective:
a) schimb de informații intern între participanții la proiect, pe parcursul proiectului;
b) schimb de informații extern între beneficiar, prin participanții la proiect și factorii interesați cu atribuții de avizare, autorizare și control în vederea solicitării și emiterii unor acte, avize, autorizații.
Articolul 554
Comunicarea în interiorul proiectului investițional în construcții
Comunicarea în interiorul proiectului investițional în construcții se realizează prin schimbul de informații la fiecare etapă a proiectului și include:
a) comunicarea dintre beneficiar în faza de inițiere și finanțator, prin elaborarea notei de fundamentare/a planului de afaceri;
b) comunicarea dintre beneficiar și echipa de proiectare în faza de studiu de fezabilitate sau de temă de proiectare și pe toată durata realizării proiectului de execuție în toate fazele acestuia;
c) comunicarea dintre dezvoltator/proiectant și autorități și instituții publice;
d) comunicarea dintre dezvoltator/proiectant și executantul lucrărilor de construire, precum și cu I.S.C.;
e) comunicarea către beneficiar a rezultatului final al execuției, materializat prin proiectul real executat, inclusiv a costului final de execuție pentru cartea tehnică a construcției și a indicatorilor de cost pe suprafețe în funcție de tipul de investiție, de către dirigintele de șantier.
Capitolul VII – Gestionarea resurselor umane
Articolul 555
Gestionarea resurselor umane
(1) Gestionarea resurselor umane în managementul de proiect se referă la procesul de asigurare a necesarului de resurse umane conform necesităților proiectului investițional în construcții.
(2) Managerul proiectului investițional în construcții realizează planificarea necesarului de resurse umane cu asigurarea de specialiști și de forță de muncă ce dețin competențele specifice necesare desfășurării proiectului.