Titlul II – Stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții

Capitolul I – Stadiul 0 - definirea strategică

Articolul 480

Dispoziții generale referitoare la stadiul 0 - definirea strategică

În cadrul stadiului 0 se identifică de către beneficiar necesitatea investiției, se evaluează oportunitatea realizării acesteia, cerințele și condițiile de fezabilitate și, la nivel preliminar, se identifică elementele de temă strategică, prezentându-se principalele cerințe funcționale, sociale și constrângeri aplicabile.

Articolul 481

Identificarea necesității și oportunității proiectului investițional în construcții

Inițierea unui proiect investițional în construcții poate fi determinată de:

a) necesitatea de rezolvare a unei probleme de natură socială, economică, de mediu sau culturală, tehnică sau de creștere a performanței unei construcții; și/sau

b) oportunitatea financiară sau cea determinată de creșterea nevoii sociale, educaționale, culturale, de sănătate, de agrement, economice, de comunicație și de comunicare.

Articolul 482

Documentarea inițială

(1) Documentarea inițială este procesul de colectare a informațiilor cu privire la proiecte similare derulate anterior.

(2) În cadrul procesului de documentare inițială se procedează la realizarea unui studiu documentar, care va cuprinde analiza unui număr cât mai mare de proiecte cu un grad ridicat de similaritate.

(3) În vederea obținerii unei relevanțe contextuale ridicate, exemplele investiționale analizate se vor alege concentric dinspre cele mai apropiate înspre cele mai îndepărtate, din punct de vedere spațial și temporal.

(4) Pentru fiecare exemplu se evidențiază caracteristicile și se analizează alinierea acestora cu obiectivele pentru dezvoltare durabilă. În cazul în care este posibil, se indică valorile metrice și indicatorii relevanți.

Articolul 483

Nota de fundamentare a investiției - documentație aferentă stadiului 0

(1) Nota de fundamentare a investiției stabilește nevoia de construire și prezintă intenția investițională.

(2) Prin intermediul notei de fundamentare se asigură alinierea cerințelor obiectivului de investiții cu obiectivele de dezvoltare.

(3) În cazul obiectivelor de investiții finanțate parțial sau integral din fonduri publice, intenția investițională și cerințele obiectivului de investiții se aliniază cu obiectivele strategice, de sustenabilitate, sociale, economice, de mediu și culturale.

(4) Alinierea cerințelor investiției la obiectivele de dezvoltare durabilă este obligatorie.

(5) Nota de fundamentare se elaborează în baza certificatului de urbanism pentru informare.

Articolul 484

Conținutul-cadru al notei de fundamentare

Conținutul-cadru al notei de fundamentare este format din:

a) descrierea obiectivului de investiții;

b) descrierea necesității și/sau oportunității realizării proiectului;

c) prezentarea situației existente, a beneficiilor așteptate și a impactului preconizat în urma realizării proiectului, precum și în cazul în care proiectul nu este realizat;

d) prezentarea, după caz, a proiectelor investiționale similare identificate;

e) mențiuni privind integrarea, dacă este cazul, a obiectivului de investiții în cadrul unor planuri strategice sau master-planuri, documentații de amenajare a teritoriului sau urbanism;

f) mențiuni privind acordurile internaționale în care se încadrează obiectivul de investiții, dacă este cazul;

g) obiective generale și specifice preconizate a fi atinse prin realizarea proiectului investițional;

h) sursele identificate pentru finanțarea proiectului investițional;

i) termenul preconizat de încheiere a proiectului investițional în construcții;

j) prezentarea posibilelor amplasamente propuse pentru realizarea proiectului investițional, inclusiv informații privind regimul juridic, economic și tehnic al terenului și/sau al construcției existente;

k) obligația elaborării documentației cadastrale, dacă este cazul.

Articolul 485

Tema strategică - documentație aferentă stadiului 0

(1) Tema strategică este documentul prin intermediul căruia:

a) sunt prezentate principalele strategii vizate pentru realizarea proiectului obiectivului de investiții, respectiv sustenabilitate, siguranță, prevederea riscurilor, tratarea modificărilor de conținut, forme de atribuire a contractelor de achiziție, autorizarea, predare-preluare, darea în exploatare, procese de management și modalități de comunicare, roluri și responsabilități;

b) se definește necesitatea realizării proiectului preluată din cadrul notei de fundamentare, astfel cum a fost corelată cu concluziile documentării inițiale, și alternativa de a construi o nouă construcție sau de a interveni asupra unei construcții existente;

c) se identifică cerințele proiectului investițional în construcții care au potențialul de a răspunde necesității identificate;

d) se detaliază informațiile prevăzute în cadrul notei de fundamentare;

e) se formulează setul de cerințe funcționale păstrând proporționalitatea răspunsului la necesitate, se indică soluțiile anterioare, precum și posibilele soluții de reutilizare a unor construcții existente sau reciclare/reutilizare a părților componente ale acestora, dacă este cazul.

(2) Prevederile prezentului articol nu se aplică proiectelor privind infrastructura de transport de interes național.

Articolul 486

Conținutul-cadru al temei strategice

(1) Conținutul-cadru al temei strategice este format din:

a) destinație și funcțiuni;

b) cerințe funcționale și exigențe tehnice specifice;

c) caracteristici, parametri și date tehnice specifice, preconizate;

d) obiectivele de calitate urmărite, respectiv nivel de echipare, finisare și dotare;

e) obiectivele de sustenabilitate;

f) identificarea preliminară a posibilelor scenarii în vederea atingerii obiectivelor;

g) număr estimat de utilizatori;

h) estimarea duratei de existență proiectată a construcției, apreciată corespunzător destinației/funcțiunilor propuse;

i) încadrarea obiectivului de investiție în reglementările urbanistice, de protecție a mediului și a patrimoniului;

j) forme de atribuire a contractelor de achiziție;

k) identificarea specialităților necesare realizării obiectivului de investiții;

l) identificarea rolurilor-cheie și a responsabilităților aferente acestora;

m) identificarea principalelor procese de management și a modalităților de comunicare;

n) identificarea studiilor de specialitate preliminare necesare în etapa de inițiere a proiectului;

o) strategia de sustenabilitate în conformitate cu art. 415.

(2) În funcție de specificul proiectului investițional în construcții, studiile preliminare a căror necesitate de elaborare se identifică prin tema strategică pot să includă:

a) studii de amplasament, studii geotehnice, hidrologice si topografice, studii de hazard privind acțiunile naturale, studii de trafic și de circulație; evaluare de impact asupra siguranței rutiere; studii de impact asupra mediului; documentații de tip PUD/PUZ și alte studii necesare în funcție de obiectivul de investiții;

b) studii de obiect: expertize tehnice, analize diagnostic, audit energetic, studii istorice și studiu de fundamentare a valorii resursei culturale, în cazul intervențiilor la construcții existente și alte studii necesare în funcție de obiectivul de investiții;

c) studii economico-financiare: analiza de bunuri și servicii, analiză de venituri-cheltuieli, rentabilitate sau alte studii relevante necesare realizării obiectivului de investiție.

Articolul 487

Planul de afaceri

(1) În cazul obiectivelor de investiții finanțate integral din fonduri private, conținutul notei de fundamentare și al temei strategice se includ în planul de afaceri.

(2) Elaborarea planului de afaceri în condițiile alin. (1) este opțională.

Articolul 488

Estimarea duratei de realizare a proiectului

Estimarea duratei de realizare a proiectului se realizează în funcție de amploarea și complexitatea proiectului, precum și de existența unui termen-limită de finalizare a lucrărilor.

Capitolul II – Stadiul 1 - definirea temei de proiectare și determinarea fezabilității

Articolul 489

Dispoziții generale referitoare la stadiul 1 - definirea temei de proiectare și determinarea fezabilității

În cadrul stadiului 1 se elaborează tema de proiectare prin dezvoltarea și detalierea temei strategice și se determină fezabilitatea proiectului investițional în construcții.

Articolul 490

Tema de proiectare - documentație l aferentă stadiului 1

(1) Tema de proiectare este documentul de sinteză care prezintă principalele procese funcționale ce stau la baza realizării obiectivului de investiții, inclusiv identificarea propunerilor de amplasament efectiv al obiectului de investiții.

(2) Tema de proiectare se fundamentează pe analiza documentară preliminară a referințelor arhitecturale și inginerești.

(3) Tema de proiectare identifică toate condițiile obligatorii de construire, scop în care, cu privire la fiecare amplasament identificat în cadrul temei de proiectare, se asigură obținerea unui certificat de urbanism pentru construire sau pentru lucrări inginerești, după caz.

(4) În scopul elaborării temei de proiectare, se realizează primele studii preliminare de amplasament, cum sunt: studiul geotehnic, hidrologic și hidrogeologic și studiul topografic.

(5) În funcție de complexitatea și amploarea obiectivului de investiții și de nevoile de dezvoltare, studiile prevăzute la alin. (4) pot fi suplimentate și aprofundate în mod corespunzător cu studii detaliate sau cu grad de detaliere ridicat.

(6) Tema de proiectare identifică studiile de specialitate necesare în vederea proiectării.

(7) În cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente, se realizează releveul arhitectural al construcției și, dacă este cazul, releveul structurii de rezistență, al instalațiilor și echipamentelor. Releveul se realizează la o scară adecvată și cuprinde planuri, secțiuni și fațade.

Articolul 491

Conținutul-cadru al temei de proiectare

(1) Conținutul-cadru al temei de proiectare este format din:

a) date de identificare a obiectivului;

b) date privind dezvoltatorul și beneficiarul;

c) obiectivele generale și specifice ale proiectului investițional în construcții;

d) descrierea amplasamentului sau amplasamentelor propuse sau a construcției/construcțiilor existente, inclusiv: elemente de topografie și geologie, informații despre construcțiile existente pe amplasament, echipare și rețele edilitare, plantații existente pe amplasament, servituți și reglementări urbanistice aplicabile;

e) prezentarea situației existente: informații privind amplasamentul propus, regimul juridic, tehnic și economic, particularități ale terenului, accesibilitate, nivelul de echipare tehnico-edilitară, rețele edilitare existente, constrângeri urbanistice și/sau de mediu, descrierea construcțiilor existente pe amplasament;

f) prezentarea situației propuse, respectiv stabilirea criteriilor a căror îndeplinire este necesară în vederea atingerii scopului proiectului;

g) studii de specialitate preliminare identificare în cadrul temei strategice, care generează date utilizate pentru elaborarea temei de proiectare.

(2) Prezentarea situației propuse conține și criteriile de atingere a scopului proiectului, care includ:

a) destinație și funcțiuni;

b) dimensiuni, gabarit general, arii generale și arii specifice pe tip de funcțiuni principale, fluxuri tehnologice;

c) modalitatea de corelare a soluțiilor tehnice cu condițiile de construire, de protecție a mediului și a patrimoniului;

d) obiective de calitate transpuse privind finisarea, echiparea și dotarea;

e) actualizarea bugetului-țintă, dacă este cazul, și identificarea elementelor de cost principale;

f) stabilirea marjelor de buget acceptabile prin raportare la valoarea totală estimată a obiectivului de investiții.

(3) Studiile de specialitate preliminare prevăzute la alin. (1) lit. g) includ:

a) studii preliminare de amplasament: studiul geotehnic, hidrologic și hidrogeologic și studiul topografic. În funcție de complexitatea și amploarea obiectivului de investiții și de nevoile de dezvoltare, studiile preliminare pot fi suplimentate și aprofundate în mod corespunzător, cu studii detaliate sau cu grad de detaliere ridicat;

b) releveul arhitectural al construcției și, dacă este cazul, releveul structurii de rezistență, al instalațiilor și echipamentelor, în cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente.

Articolul 492

Studiul de fezabilitate - documentația aferentă stadiului 1

(1) Studiul de fezabilitate reprezintă dezvoltarea temei de proiectare constând în identificarea amplasamentului optim investiției, a scenariului optim care îndeplinește necesitatea de rezolvare a problemei identificate în etapa de inițiere și justificarea oportunității economico-financiare a realizării investiției, luându-se în considerare costurile unor proiecte de investiții similare.

(2) În cazul obiectivelor de investiții, finanțate integral sau parțial din fonduri publice, este obligatorie întocmirea studiului de fezabilitate.

(3) Întocmirea studiului de fezabilitate nu este obligatorie pentru intervențiile realizate în regim de urgență, lucrările de reparație curentă și întreținere și alte lucrări supuse procedurii simplificate a notificării sau lucrărilor realizate în lipsa oricărei formalități.

(4) În situația în care în urma studiului de fezabilitate rezultă că obiectivul de investiții nu este viabil, după caz, se procedează la redefinirea elementelor temei de proiectare sau se renunță la realizarea obiectivului de investiții.

Articolul 493

Studiul de fezabilitate aferent proiectelor de infrastructură de transport rutier

(1) Studiul de fezabilitate aferent proiectelor de infrastructură de transport rutier include în mod obligatoriu și modalitatea de asigurare a accesului la municipiile reședință de județ ori la localitățile urbane limitrofe sau la căile de comunicație existente care asigură legătura cu municipiile reședință de județ și cu localitățile urbane limitrofe acestora, cu respectarea reglementărilor urbanistice și a normelor tehnice aplicabile.

(2) Studiul de fezabilitate aferent proiectelor de infrastructură de transport rutier include în mod obligatoriu propuneri pentru:

a) măsuri privind protecția monumentelor istorice și patrimoniului arheologic, de diagnostic și, după caz, de cercetare arheologică preventivă;

b) măsuri privind reducerea efectelor negative ale fragmentării habitatelor, de cercetare preventivă a impactului asupra speciilor și habitatelor naturale și de menținere a coridoarelor ecologice prin intermediul ecoductelor sau al altor sisteme.

Articolul 494

Analize aferente studiului de fezabilitate

(1) În vederea determinării fezabilității unui proiect investițional în construcții, pentru fiecare scenariu propus se realizează cel puțin următoarele categorii de analize de bază:

a) analiza elementelor din tema de proiectare, respectiv propunerii/propunerilor de amplasamente, asigurarea de utilități și alte elemente din cadrul temei de proiectare;

b) studii de specialitate;

c) estimarea de cost previzionat pentru lucrările de construire.

(2) Studiile de specialitate includ:

a) analiza financiară și economică;

b) analiza sustenabilității;

c) analiza cererii de bunuri și servicii;

d) analiza de risc;

e) alte analize, după caz.

(3) Estimarea costului previzionat pentru lucrările de construire/desființare/amenajare exterioară/utilități publice se realizează prin raportarea la indicele de referință generat conform art. 418, la care se adaugă marja de buget.

(4) Estimarea costului previzionat pentru serviciile de proiectare se face ca procent prin raportare la costurile de construire rezultate potrivit alin. (3).

Articolul 495

Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate

(1) Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate este format din următoarele secțiuni:

a) descrierea situației existente, necesitatea realizării obiectivului de investiții și prezentarea obiectivelor propuse;

b) prezentarea scenariilor propuse conform numărului stabilit prin tema de proiectare;

c) alegerea și prezentarea detaliată a scenariului optim;

d) strategii și recomandări privind realizarea obiectivului;

e) reprezentări grafice;

f) concluzii.

(2) Pentru fiecare scenariu analizat sunt incluse următoarele:

a) particularitățile amplasamentului;

b) caracteristicile tehnice, constructive, funcționale, tehnologice și nivelul calitativ conform temei de proiectare;

c) costurile estimate;

d) rezultatul studiilor de specialitate realizate.

(3) Pentru scenariul optim recomandat sunt prezentate următoarele elemente:

a) justificarea selectării scenariului;

b) propunerile funcționale la nivel de principiu de realizare a obiectivului de investiții;

c) principalii indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții;

d) documente-suport, astfel cum este certificatul de urbanism pentru construire sau cel pentru lucrări inginerești.

(4) Propunerile funcționale incluse în cadrul scenariului optim reprezintă dezvoltarea temei de proiectare a obiectivului investițional în construcții, aceasta urmând să fie detaliată în stadiile următoare conform indicatorilor tehnico-economici aprobați.

(5) Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate se adaptează în funcție de specificul și complexitatea obiectivului de investiții.

Articolul 496

Indicatorii tehnico-economici aferenți scenariului optim prezentat în studiul de fezabilitate

(1) În cadrul scenariului optim recomandat în cadrul studiului de fezabilitate se includ următorii indicatori tehnico-economici aferenți scenariului:

a) valoarea totală estimată a obiectivului de investiții;

b) indicatorii minimali de performanță și calitate pe care obiectivul de investiții trebuie să îi atingă;

c) indicatorii financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat sau de operare;

d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții.

(2) Pentru valoarea totală estimată a obiectivului de investiții se indică marja de buget acceptabilă prin raportare la valoarea totală finală a obiectivului de investiții.

(3) În vederea determinării valorii totale a obiectivului de investiții, costurile de investiție se estimează în mod distinct potrivit regulilor prevăzute la art. 554.

(4) În cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente care se limitează la punerea în siguranță sau la măsuri de consolidare sau de înlocuire, costurile de investiție estimate includ și costurile aferente, pe bază de indici de cost:

a) lucrările de desfacere și refacere;

b) lucrările de reparare a finisajelor și instalațiilor afectate ca urmare a intervenției.

(5) Pentru indicatorii prevăzuți la alin. (1) lit. c) se indică valorile admisibile și intervalele în care se pot încadra acestea, în funcție de specificul obiectivului de investiții și în conformitate cu normele și reglementările tehnice în vigoare.

(6) Studiul de fezabilitate se aprobă potrivit competențelor stabilite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

(7) În situația în care după aprobarea indicatorilor tehnico-economici apar schimbări care determină modificarea în plus a valorilor maximale și/sau modificarea în minus a valorilor minimale ale indicatorilor tehnico-economici aprobați ori depășirea marjelor de buget prevăzute la alin. (3), sunt necesare refacerea corespunzătoare a documentației aprobate și reluarea procedurii de aprobare a noilor indicatori, cu excepția situațiilor de actualizare a acestora prevăzute în Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 497

Estimarea bugetară aferentă proiectului investițional în construcții

(1) Estimarea bugetară se realizează prin schema de estimare a bugetului-țintă prin procedura definita la art. 502, care identifică principalele activități necesare realizării obiectivului de investiții și costurile aferente, inclusiv marja de buget acceptabilă și procentul cheltuielilor diverse și neprevăzute, prin raportare la valoarea întregului proiect investițional în construcții, precum și formele de atribuire a contractelor ce vor fi utilizate.

(2) Cheltuielile diverse și neprevăzute se vor raporta la valoarea maximă estimată a proiectului investițional în construcții, respectiv valoarea totală estimată a proiectului investițional în construcții cumulată cu marja de buget aplicabilă.

(3) În procesul de estimare a bugetului aferent întregului proiect investițional în construcții sunt luate în considerare costurile asociate pentru principalele activități:

a) obținerea terenului - achiziție, concesiune, expropriere sau alte metode;

b) amenajarea terenului - pregătirea amplasamentului, cuprinzând demolări/defrișări/sistematizare verticală/accesuri/ ziduri de sprijin, drenaje, epuismente/strămutări și alte operațiuni, după caz;

c) amenajări pentru protecția mediului, inclusiv plantări arbori și amenajare spații verzi;

d) asigurarea de utilități;

e) proiectare în toate stadiile, inclusiv studii de amplasament și studii de specialitate pe obiect/asistența tehnică a proiectantului și dirigenția de șantier;

f) construcția - elemente constructive pentru toate obiectivele de investiții propuse a se realiza, inclusiv montaj;

g) echipare tehnică, inclusiv montaj;

h) dotare și obiecte de artă;

i) costuri conexe investiției, inclusiv taxe de autorizare și avizare sau costuri financiare.

(4) Beneficiarul sau echipa de specialiști contractată de către beneficiar în acest scop, dacă este cazul, asigură compararea costurilor per activitate și încadrarea în bugetul estimat total, precum și a duratei estimate de execuție pentru fiecare scenariu propus, în funcție de condițiile specifice fiecărui amplasament luat în considerare, prin raportare la bugetul-țintă și durata previzionată în stadiul 0.

Capitolul III – Stadiul 2 - dezvoltarea conceptului proiectului

Articolul 498

Dispoziții generale referitoare la stadiul 2 - dezvoltarea conceptului proiectului

(1) În cadrul stadiului 2, proiectantul dezvoltă tema de proiectare aprobată de către beneficiar sau dezvoltator și propune rezolvarea volumetrică și configurarea în plan a proiectului, prin promovarea unei anumite viziuni arhitecturale, după caz, având în vedere:

a) constrângerile amplasamentului;

b) analizele referitoare la contextul urbanistic, tehnic și legislativ elaborate în stadiile anterioare;

c) studiile de teren geotehnice și topografice;

d) nivelul de echipare existent, accesuri și potențiale servituți.

(2) În cazul intervențiilor la construcțiile existente, în aplicarea prevederilor alin. (1), proiectantul ia în considerare: analiza diagnostic, studiile istorice, studii componente artistice, expertiza tehnică preliminară și alte studii necesare, după caz.

(3) În cadrul stadiului 2 se stabilesc: soluția de principiu pentru toate componentele construcției integrând în conceptul proiectului constrângerile urbanistice, de mediu, accesuri și, pe de altă parte, cerințele tehnice derivate din proiectele de specialitate, la nivel structural și de echipare sau de securitate, sănătate și siguranță a construcției, așa cum sunt acestea dezvoltate în concordanță cu faza de proiectare.

(4) Proiectantul asigură fezabilitatea propunerilor din punct de vedere tehnic, inclusiv prin apelarea la consultanță de specialitate.

(5) În cadrul stadiului 2 se stabilesc:

a) din punct de vedere structural: tipologiile abordabile și recomandabile, mai ales problemele legate de sistemul de fundare posibil sau impus de condițiile terenului de fundare;

b) din punctul de vedere al echipării: tipurile de instalații și condițiile pentru fiecare tip de instalații, inclusiv opțiunile pentru surse de energie sustenabile, relația cu rețelele de utilități, sau soluțiile înaintate în cazul lipsei acestora, cu respectarea dispozițiilor legale privind protecția mediului;

c) conceptul energetic, scopul acestuia fiind de a identifica relațiile dintre elementele constructive ce compun anvelopa construcției și propunerea de alternative pentru sistemele de instalații responsabile pentru menținerea microclimatului interior.

(6) În cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, conceptul proiectului poate fi rezultatul unui concurs de soluții organizat în conformitate cu prevederile legale privind achizițiile publice.

Articolul 499

Conceptul proiectului - documentație aferentă stadiului 2

(1) Conceptul proiectului cuprinde configurația de ansamblu a construcției sau intervenției la construcția existentă. În situația clădirilor sau amenajărilor, conceptul definește aspectele de conformare spațială și integrare volumetrică în context și cele privind fezabilitatea constructivă, obiectivele de sustenabilitate, impactul asupra mediului și eficienta energetică.

(2) Conceptul proiectului definește cerințele specifice și concepția de ansamblu, ca elemente de bază care pot conduce la luarea unei decizii de către beneficiar/dezvoltator în vederea continuării realizării obiectivului de investiții.

(3) În vederea elaborării conceptului proiectului sunt evaluate condițiile de teren, împreună cu concluziile expertizei tehnice, în cazul construcțiilor existente, auditul energetic, dar și studii relevante pentru obiectivul de investiții și amplasament, acolo unde este cazul, precum studiul de impact urbanistic, studiul istoric, studiul de trafic.

(4) Conceptul proiectului se materializează într-un document elaborat de către echipa de proiectare ce integrează soluțiile de specialitate și definește indicatorii de performanță, gabarit, volumetrie.

(5) Conceptul proiectului se verifică în sistem BIM din punctul de vedere al parametrilor de funcționare, în cazul în care prin strategia de tehnologie a informațiilor aprobată în stadiul anterior s-a optat pentru metodologia colaborativă BIM.

(6) Soluțiile constructive și de instalații propuse prin intermediul conceptului proiectului se validează de către specialiștii implicați în proiect.

(7) Conceptul proiectului se recepționează în mod obligatoriu de către beneficiar/dezvoltator.

Articolul 500

Conținutul-cadru al conceptului proiectului

(1) Conținutul-cadru al conceptului proiectului este format din piese scrise și piese desenate.

(2) Piesele scrise includ:

a) memoriul de arhitectură prezentând inserția pe amplasament și relația cu vecinătățile, prezentarea descriptivă a propunerii - funcțiuni, circulații și accesuri;

b) identificarea elementelor dimensionale preliminare - arii construite, arii desfășurate/nivel; suprafețe preliminare pe funcțiuni și altor elemente dimensionare;

c) memoriile de specialitate indicând la nivel preliminar soluțiile tehnice - structurale și de echipare - propuse spre implementare, inclusiv schemele de instalații, conceptul structural. Conceptul structural va avea în vedere și protecția vecinătăților, dacă este cazul;

d) propunerea aferentă graficului de execuție;

e) estimarea costului de investiție preliminar și compararea cu bugetul previzionat în stadiile anterioare.

(3) Piesele desenate includ:

a) plan de încadrare în zonă, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/2000;

b) plan de situație, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/500; 1/1000; 1/250 arătând amplasarea în localitate, relația cu limitele de proprietate și căile publice de acces, retrageri și distanțe față de limitele de proprietate și vecinătăți, accesuri pietonale și auto, spații verzi, parcări;

c) planuri pentru toate nivelurile, mobilate și echipate la nivel de principiu, cotate, cote generale și suprafețe pe încăperi, indicare uși și ferestre, poziționare și cotare generală elemente structurale cu acuratețea corespunzătoare scării 1/200 sau 1/100 sau orice scară adecvată proiectului;

d) secțiune longitudinală și secțiune transversală pentru identificarea înălțimilor totale ale construcției, înălțimea nivelurilor, înălțimi libere și corelarea cu funcțiunile specifice, relaționarea cu terenul și cu construcțiile învecinate, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/200;

e) fațade, propunând o rezolvare arhitecturală, relația plin-gol, propunere de finisaje și culori, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/200 sau 1/100;

f) volumetrii de ansamblu la nivel de mase, dar și imagini 3D, exterior și interior;

g) soluții constructive și de instalații de principiu, prezentate schematic.

Articolul 501

Studii de specialitate aferente stadiului 2

(1) În cadrul stadiului 2 se elaborează următoarele studii de specialitate adecvate stadiului, dacă acestea nu au fost elaborate în stadiul anterior și dacă sunt necesare în funcție de tipul de proiect investițional în construcții, după caz:

a) studiul de impact asupra mediului;

b) studiul de circulație sau trafic;

c) auditul de siguranță rutieră;

d) studiul geotehnic și topografic;

e) alte studii în funcție de obiectivul de investiții.

(2) În cazul intervențiilor la construcții existente se elaborează studiile diagnostic și studiile de specialitate - expertiza tehnică și audit energetic și, dacă este cazul, studiile istorice și alte studii în funcție de obiectivul de investiții.

(3) Studiul diagnostic are rolul de a informa beneficiarul/dezvoltatorul cu privire la starea clădirii și fezabilitatea intervenției prin realizarea unui inventar al încăperilor și al suprafețelor existente și a unei analize funcționale, urbanistice, arhitecturale și tehnice a clădirii existente, inclusiv din punctul de vedere al respectării exigențelor de calitate și al compatibilității cu funcțiunea preconizată.

(4) În cadrul stadiului 2 se identifică studiile de specialitate suplimentare, care se vor elabora în stadiile următoare, dacă este necesar.

Articolul 502

Estimarea bugetară în stadiul 2

(1) Estimarea costului previzionat al lucrărilor de construire se realizează în acest stadiu prin raportare la costurile prevăzute în bazele de date ale proiectantului, coroborat cu timpii de execuție. Costurile estimate se compară cu bugetul previzionat în stadiul anterior.

(2) Dacă intervențiile asupra construcțiilor existente se limitează la punerea în siguranță sau numai la măsuri de consolidare, de înlocuire, estimarea costurilor se va realiza prin includerea costurilor aferente lucrărilor de desfacere și de refacere, de reparare ale finisajelor și instalațiilor deteriorate sau dislocuite, precum și de gestionare a deșeurilor rezultate prin operația de intervenție.

(3) Estimarea costurilor în acest stadiu se face în sistem deviz general, fără detaliere pe categorii de lucrări, pe bază de indici globali.

Capitolul IV – Stadiul 3 - definirea soluțiilor de bază ale proiectului și autorizarea

Articolul 503

Dispoziții generale privind stadiul 3

(1) Stadiul 3 începe odată cu aprobarea temei de proiectare finale de către beneficiar/dezvoltator, ulterior recepționării conceptului proiectului, pe baza căreia se elaborează de către proiectant tema de proiectare pe specialități.

(2) Proiectul pentru autorizarea construirii - PAC se elaborează pe baza elementelor tehnice dezvoltate în cadrul conceptului proiectului.

(3) PAC se realizează cu integrarea soluțiilor de specialitate, putând fi folosită metodologia colaborativă BIM de către proiectanți, executanți și beneficiari.

(4) Proiectul pentru autorizarea construirii - PAC reprezintă documentația care se elaborează în stadiul 3.

(5) Prin procesul de interdisciplinar integrat și prin interacțiunea cu entitățile avizatoare se elaborează PAC prin dezvoltarea conceptului proiectului.

(6) PAC este documentația care integrează soluțiile stabilite în stadiul anterior al proiectului într-o configurație finală din perspectiva autorizării construirii.

(7) PAC va fi dezvoltat tehnic în stadiul următor, fără modificarea elementelor tehnice de bază definite în stadiul 3.

(8) Proiectul pentru autorizarea construirii - PAC se elaborează în conformitate cu conținutul-cadru prevăzut în anexa nr. 2.

(9) Validarea conformării proiectului pentru autorizarea construirii cu dispozițiile legale aplicabile și cu exigentele de calitate se realizează de proiectanți și, după caz, prin verificarea proiectului pentru autorizarea construirii, de către verificatori tehnici atestați, în condițiile legii.

Articolul 504

Estimarea bugetară în stadiul 3

(1) Estimarea definitivă a costului previzionat al lucrărilor de construire se realizează în acest stadiu, prin raportare la costurile prevăzute în bazele de date ale proiectantului, pe centre de cost și coroborat cu timpii de execuție. Costurile estimate se compară cu bugetul previzionat în stadiile anterioare.

(2) Marja de buget este propusă de către proiectant și în cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice trebuie să se încadreze în marjele propuse de prezentul cod, conform anexei nr. 8, față de costurile finale, consemnate la darea în exploatare.

(3) Dacă intervențiile asupra construcțiilor existente se limitează la punerea în siguranță sau numai la măsuri de consolidare, de înlocuire, estimarea costurilor se va realiza prin includerea costurilor aferente lucrărilor de desfacere și de refacere, de reparare ale finisajelor și instalațiilor deteriorate sau dislocuite, precum și de gestionare a deșeurilor rezultate prin operația de intervenție.

(4) Estimarea costurilor în vederea stabilirii taxei de autorizare, dar și a altor comisioane, cote și taxe legal constituite se face în sistem deviz general, fără detaliere pe categorii de lucrări, pe bază de indici globali.

Capitolul V – Stadiul 4 - dezvoltarea tehnică a proiectului

Articolul 505

Estimarea bugetară aferentă proiectului investițional în construcții

(1) În stadiul 4, proiectul pentru autorizarea construirii se definitivează în vederea execuției construcției, prin coordonarea completă a tuturor specialităților implicate, urmărindu-se respectarea în proiectele de detaliu a tuturor elementelor proiectate și avizate/autorizate în stadiul anterior.

(2) Scopul stadiului este reprezentat de definitivarea și prezentarea tuturor informațiilor necesare realizării construcțiilor, respectiv a pieselor desenate și scrise, specificațiilor tehnice necesare realizării construcțiilor și instalațiilor aferente, listelor de cantități necesare pe specialități.

(3) În cadrul stadiului 4 se elaborează proiectul tehnic de execuție și detaliile de execuție.

Articolul 506

Proiectarea integrată a proiectului tehnic de execuție

(1) Proiectul tehnic de execuție este dezvoltat la nivelul necesar execuției lucrărilor de construire în bune condiții, nivel care asigură baza de ofertare și evaluare a valorii obiectivului de investiții.

(2) Proiectul tehnic de execuție asigură continuarea coordonării și corelării proiectelor pe specialități.

(3) Proiectarea tehnică integrată are ca rezultat proiectul tehnic de execuție, inclusiv detaliile necesare ofertării soluțiilor, tehnice de alcătuire, asamblare, executare, montare și alte asemenea operațiuni privind părțile/elementele de construcție ori de instalații aferente acestora, în vederea începerii executării lucrărilor de construcții.

(4) În funcție de amploarea și specificul proiectului, stadiul se poate realiza într-o singura fază sau în două faze. Prima fază constă în elaborarea de propuneri de rezolvare la un nivel suficient de detaliat pentru a permite contractarea antreprenorului și se dezvoltă în cea de-a doua faza până la nivelul de detaliere a unui proiect tehnic de execuție.

(5) Proiectul tehnic de execuție se coordonează cu proiectul de amenajare interioară, dacă acesta din urmă a fost realizat.

Articolul 507

Proiectul tehnic de execuție - documentație aferentă stadiului 4 - faza 1

(1) Proiectul tehnic execuție este documentația care cuprinde soluțiile tehnice și economice de realizare a obiectivului de investiții, pe baza căruia se execută lucrările autorizate.

(2) Proiectul tehnic de execuție se elaborează cu respectarea cerințelor legale, autorizației de construire/desființare și reglementărilor urbanistice aplicabile.

Articolul 508

Conținutul-cadru al proiectului tehnic de execuție

(1) Proiectul tehnic de execuție este format din piese scrise și piese desenate.

(2) Piesele scrise includ:

a) memoriul de arhitectură prezentând inserția pe amplasament și relația cu vecinătățile;

b) prezentarea descriptivă a propunerii - funcțiuni, circulații și accesuri, fluxuri;

c) raportul suprafețe pe încăperi și funcțiuni - arii construite/desfășurate/nivel/utile; suprafețe detaliate pe încăpere;

d) memorii de specialitate indicând soluțiile tehnice - structurale și de echipare - propuse spre implementare;

e) note de calcul;

f) propunerea privind graficul de execuție;

g) caiete de sarcini;

h) breviare de calcul;

i) programul de urmărire în timp și monitorizare pentru perioada construirii și pentru primii 10 ani ai perioadei de exploatare;

j) devizul general estimativ al investiției, pe baza listei de cantități pe obiective de investiție și pe categorii de lucrări, și compararea/încadrarea cu anvelopa financiară previzionată în stagiile anterioare ale investiției;

k) devizul general estimativ;

l) actualizarea estimării costurilor de mentenanță, întreținere și funcționare pentru perioada de operare a construcției, dacă este cazul;

m) proiectul de urmărire a comportării în timp, care cuprinde tipul de măsurători, echipamentele necesare și frecvența de efectuare a determinărilor, elaborat de executantul lucrărilor de monitorizare, în baza programelor de urmărire în timp și monitorizare emise de către proiectant.

(3) Piesele desenate includ:

a) planul de situație, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/250, 1/500, 1/1000, arătând amplasarea în localitate, relația cu limitele de proprietate și căile publice de acces, retrageri și distanțe față de limitele de proprietate și vecinătăți, accesuri pietonale și auto, parcări, spații verzi și altele;

b) planurile cotate pentru toate nivelurile, cote generale, cote plin/gol și suprafețe pe încăperi, poziționare uși și ferestre, cote parapet, poziționare și cotare elemente structurale, goluri - cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100 sau orice scară adecvată proiectului;

c) planurile mobilate și echipate;

d) planurile cu indicarea măsurilor și dotărilor pentru asigurarea securității la incendiu;

e) secțiunile pentru identificarea înălțimilor totale ale construcției, înălțimi elemente de fațadă, înălțimea nivelurilor, înălțimi libere, înălțimi goluri, cote elemente structurale, relaționarea cu terenul și cu construcțiile învecinate, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100;

f) fațadele prezentând rezolvarea arhitecturală, relația plin-gol, indicarea de finisaje și culori, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100;

g) planul de trasare;

h) detalii semnificative, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/50 sau mai detaliat;

i) imagini 3D, exterior și interior.

(4) Pentru structura de rezistență se elaborează următoarele piese desenate:

a) plan de excavație;

b) planuri și scheme de susținere a excavației;

c) plan de fundații și detalii caracteristice de fundații;

d) planuri și secțiuni care să pună în evidență modul în care sunt protejate construcțiile învecinate aflate în zona de influență a construcției care se realizează;

e) planuri de cofraj sau de ansamblu pentru toate nivelurile distincte ale construcției care vor pune în evidență geometria elementelor structurale, precum și materialele din care sunt alcătuite acestea;

f) secțiuni generale sau locale caracteristice;

g) descrierea soluțiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de construire și montaj, recomandări privind transportul, manipularea, depozitarea și montajul, atunci când proiectantul consideră că este cazul;

h) detalii tipice de principiu de armare, de îmbinări sau de montaj în situația în care proiectantul le consideră relevante pentru desfășurarea licitației de construire și dacă sunt cerute în documentele contractuale.

(5) Pentru instalații se elaborează următoarele piese desenate:

a) planuri echipare cu acuratețea adecvată scării 1/100;

b) planuri rețele exterioare de incintă cu acuratețea adecvată scării 1/100;

c) scheme de coloane;

d) scheme funcționale.

Articolul 509

Conținutul-cadru al detaliilor de execuție - documentație aferentă stadiului 4 - faza 2

(1) Conținutul-cadru al detaliilor de execuție este format din piese scrise și piese desenate.

(2) Piesele scrise includ:

a) specificații tehnice;

b) extrase de materiale;

c) fișe tehnice;

d) grafic de execuție actualizat în urma implicării executantului lucrărilor de construire;

e) estimare definitivă cost lucrări pe bază de liste de cantități pe obiective de investiție și pe categorii de lucrări, cu obligativitatea încadrării în valoarea agreată în faza anterioară, dacă este cazul;

f) deviz general revizuit, dacă este cazul.

(3) Piesele desenate includ pentru proiectul de arhitectură:

a) planuri detaliate pentru nivelurile unde este necesară detalierea, cotate, la nivel de detaliu pentru proiect de execuție, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100 sau 1/50 sau orice scară adecvată proiectului, acolo unde este cazul;

b) detalii de secțiuni în zonele necesar a fi detaliate, cu identificarea tuturor elementelor dimensionale necesare și cu încadrarea în înălțimile totale ale construcției, înălțimea nivelurilor, relaționarea cu terenul și cu construcțiile învecinate, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100 sau scării 1/50;

c) fațade, cu toate propunerile de rezolvare arhitecturală și tehnică, indicare de finisaje și culori, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100 sau 1/50;

d) detalii de travee, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/20;

e) detalii scări acces, cu acuratețea corespunzătoare scării 1/20;

f) orice tip de detalii necesare execuției cu acuratețea corespunzătoare scării 1/20, 1/10, 1/5, 1/2;

g) planuri de goluri;

h) planuri tavane;

i) tablou de finisaje;

j) tablou de tâmplărie;

k) secțiuni de coordonare.

(4) Pentru structura de rezistență se elaborează următoarele piese desenate:

a) planuri, secțiuni și detalii de armare, de îmbinare sau de montaj pentru toate elementele structurii de rezistență principale sau ale elementelor structurale secundare;

b) planuri și detalii privind ancorajul elementelor nestructurale sau care să trateze interacțiunea dintre elementele structurale și cele nestructurale;

c) planuri și detalii privind îmbunătățirea terenului de fundare, dacă este cazul;

d) planuri de consolidare și stabilizare a masivelor de pământ, a malurilor și elementelor costiere, dacă este cazul;

e) planuri care să descrie sistemul de epuisment, dacă este cazul;

f) planuri cu rețelele de urmărire a comportării în timp și amplasare a mărcilor și reperelor, dacă este cazul;

g) detalii de fabricație și de montaj, planuri și detalii privind succesiunea tehnologică de execuție, dacă e cazul;

h) planuri, detalii montaj echipamente tehnologice;

i) planuri montaj echipamente de măsură și control în corpul construcției, dacă este cazul.

(5) Pentru instalații se elaborează următoarele piese desenate:

a) planuri de coordonare cu acuratețea corespunzătoare scării 1/100 sau 1/50;

b) detalii ghene cu acuratețea corespunzătoare scării 1/10 sau 1/20;

c) scheme de detaliere sisteme, acolo unde este cazul;

d) planuri/detalii amplasare sisteme și echipamente care interacționează cu sistemul structural al construcției și/sau cu elementele de finisaj.

(6) În cazul în care echipamentele au fost achiziționate se elaborează și următoarele piese desenate, în caz contrar, acestea vor fi realizate în cadrul activității de proiectare din cadrul stadiului 5:

a) planuri echipare spații tehnice cu acuratețea corespunzătoare scării 1/50 sau 1/20;

b) detalii amplasare echipamente.

Articolul 510

Obiecțiunile executantului lucrărilor de construire

(1) Executantul lucrărilor de construire are dreptul de a propune modificări de detaliu ale proiectului tehnic de execuție, fără a modifica costul total al obiectivului de investiții sau nivelul calitativ stabilit sau soluțiile arhitecturale aprobate în cadrul conceptului.

(2) Modificările propuse de către executantul lucrărilor de construire se realizează doar cu acordul prealabil al proiectantului și al beneficiarului/dezvoltatorului.

(3) În cazul în care modificările aprobate conform alin. (2) determină modificarea condițiilor impuse prin autorizația de construire, beneficiarul solicită emiterea, în condițiile art. 293, a unei autorizații de modificare.

Articolul 511

Verificarea proiectului tehnic de execuție

Validarea conformării proiectului tehnic de execuție cu dispozițiile legale aplicabile și cu cerințele fundamentale de calitate se realizează prin verificarea proiectului tehnic de execuție în conformitate cu prevederile art. 440.

Articolul 512

Bugetul estimat final și devizul pe categorii de lucrări

(1) Bugetul estimat final este bugetul rezultat în urma stabilirii costului previzionat al lucrărilor de construire pe baza calculului cantităților de lucrări și materiale și costurilor aferente.

(2) Bugetul estimat final include devizul pe categorii de lucrări.

(3) Devizul pe categorii de lucrări reprezintă evaluarea tuturor cheltuielilor pentru materiale, manoperă, folosirea utilajelor de construcții și alte cheltuieli.

(4) Devizul pe categorii de lucrări cuprinde: lista cu consumul de resurse, lista cu echipamentele și utilajele care au nevoie de montaj, indicatoare de norme de deviz pe categorii de lucrări.

(5) Bugetul estimat final va fi folosit drept referință în cadrul procesului de departajare a ofertelor pentru executarea lucrărilor.

(6) În cazul obiectivelor de investiții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, conținutul-cadru al devizului pe categorii de lucrări se stabilește prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, cu excepția lucrărilor de infrastructură de transport de interes național, pentru care conținutul-cadru al devizului pe categorii de lucrări se stabilește prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.

Capitolul VI – Stadiul 5 - execuția construcției

Articolul 513

Dispoziții generale referitoare la stadiul 5 - execuția construcției

(1) Stadiul 5 constă în materializarea componentei constructive a proiectului, exclusiv în baza proiectului tehnic de execuție și cu respectarea autorizației de construire și cu avizele tehnice acolo unde acestea sunt solicitate.

(2) Stadiul începe cu predarea amplasamentului către executantul lucrărilor de construire și se finalizează prin recepția la terminarea lucrărilor.

(3) Scopul stadiului 5 este reprezentat de atingerea obiectivelor stabilite în faza de fundamentare prin realizarea construcției la nivelul de calitate stabilit, în durata de timp și la costul estimat și recepția acesteia astfel încât să poată fi dată în utilizare.

(4) Activitatea de proiectare continuă în stadiul 5 în vederea adaptării proiectului tehnic de execuție la condițiile concrete din teren și la tehnologia utilizată de către executantul lucrărilor de construire.

(5) În cadrul stadiul 5 se elaborează detaliile de fabricație de către executantul lucrărilor de construire și se supun aprobării proiectantului.

Articolul 514

Obligații anterioare începerii lucrărilor de construcții

(1) Înainte de începerea lucrărilor de construcții, dezvoltatorul asigură:

a) înștiințarea autorităților publice competente cu privire la data și ora începerii lucrărilor de construire, potrivit art. 278;

b) înștiințarea direcțiilor județene pentru cultură, respectiv a municipiului București cu privire la data începerii lucrărilor în cazul intervențiilor pe monumente istorice clasate;

c) achitarea cotelor către I.S.C. pentru autorizarea construirii;

d) amplasarea la loc vizibil a panoului de identificare a investiției;

e) elaborarea proiectului de organizare a execuției și autorizare a organizării execuției, dacă nu a fost realizat/autorizat odată cu autorizația de construire sau dacă nu poate fi implementat în execuție așa cum a fost autorizat.

(2) Ducerea la îndeplinire a obligațiilor menționate în cadrul alin. (1) se realizează în conformitate cu legislația specifică în vigoare.

Articolul 515

Predarea amplasamentului

(1) Predarea amplasamentului și a reperelor de nivelment se realizează de beneficiar sau dezvoltator, după caz, prin dirigintele de șantier, către executantul lucrărilor de construire, pe bază de proces-verbal de predare-primire.

(2) Conservarea, precum și eventuala reconstituire a picheților și reperelor predate rămân în sarcina executantului lucrărilor de construire pe toată durata de funcționare a șantierului.

Articolul 516

Înființarea șantierului

(1) Înființarea șantierului presupune pregătirea și aprobarea tuturor planurilor de prevenire și gestionare a riscurilor pe perioada construirii, asigurarea integrității amplasamentului, protecția vecinătăților, organizarea șantierului și orice alte măsuri sau acțiuni necesare demarării construirii.

(2) În cadrul acestei etape se elaborează de către beneficiar procesul-verbal de predare amplasament și de către executantul lucrărilor de construire următoarele planuri: planul de sănătate, planul de securitate în muncă și planul de eliminare a deșeurilor.

(3) Organizarea șantierului presupune asigurarea spațiului de muncă și odihnă și a spațiilor de depozitare a materialelor și utilajelor/mașinilor necesare demarării și realizării construirii, asigurarea utilităților, accesului, siguranței, pazei amplasamentului, pe baza proiectului de organizare de șantier elaborat de către proiectant sau de către executantul lucrărilor de construire.

Articolul 517

Organizarea de șantier

(1) Organizarea de șantier se realizează în baza unui proiect întocmit de către antreprenorul general.

(2) Proiectul de organizare de șantier cuprinde toate lucrările de amenajare necesare desfășurării lucrărilor de execuție, astfel cum sunt: împrejmuire, accesuri, rampă de spălare - platformă betonată cu sistem de colectare a apei racordat la canalizare sau fosă septică și pompă de apă cu presiune - în zona de acces în șantier, amplasare și detalii constructive, dacă este cazul, pentru construcții temporare, birouri, sală de mese, grupuri sanitare, furnizare de utilități pentru funcționarea șantierului, amplasare de utilaje fixe și mobile, platforme de turnare a elementelor prefabricate, zone de depozitare a materialelor, zona de depozitare a deșeurilor și gunoaielor, precum și scenariile de alimentare cu materiale a șantierului și de evacuare a deșeurilor și gunoaielor.

(3) Proiectul de organizare de șantier poate conține un plan de ocupare temporară a domeniului public și/sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, după caz, cuprinzând durata ocupării și delimitarea spațiilor ocupate, astfel cum sunt drumurile, trotuarele, alte suprafețe, dacă acest lucru este absolut necesar pentru implementarea proiectului autorizat și planul de management și protecție a vegetației prezente pe situl de intervenție. Ocuparea temporară se face cu perceperea unei taxe, conform art. 486 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Proiectul de organizare de șantier este supus autorizării.

(5) Proiectul de organizare de șantier este însoțit de avizele specifice pentru utilitățile necesare desfășurării lucrărilor de construcții și funcționării șantierului, inclusiv contractul cu un depozit specializat în vederea evacuării deșeurilor și a gunoaielor.

(6) Executantului lucrărilor de construire îi revine sarcina:

a) de a obține toate avizele și acordurile pentru organizarea de șantier, respectiv pentru eventualele lucrări provizorii;

b) de a construi organizarea de șantier doar pe terenurile proprii, limitat la minimul necesar, cu prevederea tuturor utilităților pentru asigurarea unor condiții de lucru în siguranță;

c) de a reda eventualele terenuri ocupate temporar la forma inițială cu amenajările stabilite de organele competente.

Articolul 518

Administrarea șantierului

Administrarea șantierului presupune instituirea de către antreprenorul general a sistemului de control intern al obiectivului de investiții, de calitate a execuției, de gestiune a participanților, materialelor, utilajelor și tehnologiilor, a deșeurilor.

Articolul 519

Asigurarea șantierului

Asigurarea șantierului presupune încheierea de către executantul lucrărilor de construire a unui contract de asigurare împotriva pieirii bunului înaintea finalizării execuției.

Articolul 520

Urmărirea nivelului de calitate

(1) Urmărirea nivelului de calitate are ca scop asigurarea respectării cerințelor contractuale și legale cu privire la construcții, în vederea recepționării construcției și dării în folosință a acesteia.

(2) Urmărirea nivelului de calitate se realizează prin urmărirea execuției lucrărilor de construire.

(3) Urmărirea execuției lucrărilor de construire se realizează în mod obligatoriu:

a) de către antreprenor/constructor în mod permanent prin responsabilul tehnic cu execuția;

b) de către dezvoltator în mod permanent prin dirigintele de șantier, consultant;

c) de către proiectant în cadrul fazelor determinante, pentru toate specialitățile;

d) de către autoritatea de control competentă potrivit art. 571;

e) de către beneficiar sau de către reprezentanții beneficiarului;

f) de către specialiștii implicați în proiectarea de specialitate.

(4) Urmărirea nivelului de calitate se realizează pe faze determinante pentru rezistența mecanică și stabilitatea construcțiilor:

a) în conformitate cu fazele de execuție determinante stabilite prin proiect, executantul lucrărilor de construire convoacă factorii stabiliți prin programul de asigurare a calității în faze determinante, prevăzut de art. 430 alin. (8) lit. e), care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în această etapă, și asigură condițiile necesare efectuării acestora, în scopul obținerii acordului acestor factori pentru continuarea lucrărilor;

b) autorizarea continuării lucrărilor emisă de către reprezentantul inspectoratului județean în construcții/ Inspectoratului în Construcții al Municipiului București sau de către personalul împuternicit din SNAOPSN, în cazul lucrărilor la construcțiile cu caracter special, se realizează în condițiile în care proiectantul, executantul lucrărilor de construire și dezvoltatorul/beneficiarul au efectuat verificările cuprinse în programul de control și în planul calității, încheind documente de atestare a calității materialelor puse în operă, a calității lucrărilor care devin ascunse, precum și a remedierii lucrărilor la care au fost constatate deficiențe calitative;

c) activitatea de control în faze determinate se realizează prin metoda etalonului.

Articolul 521

Asistența tehnică

(1) Activitatea de asistență tehnică se realizează de către proiectant pe toată perioada de execuție până la recepția lucrărilor și este de două tipuri:

a) asistență tehnică obligatorie;

b) asistență tehnică opțională.

(2) Activitatea de asistență tehnică se include în contractul încheiat cu proiectantul general.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), activitatea de asistență tehnică poate fi contractantă în mod separat, dacă din motive obiective neimputabile proiectantului activitatea de asistență tehnică nu poate fi realizată de către acesta.

(4) Activitatea de asistență tehnică obligatorie prevăzută la alin. (1) lit. a) se prevede în contractul încheiat cu proiectantul general și cuprinde activitățile menționate la art. 426 alin. (1) lit. e), h), i), j) și k), proiectantul având obligația de a soluționa exclusiv neconformitățile din proiectul tehnic de execuție identificate în acest stadiu.

(5) Activitatea de asistență tehnică include următoarele tipuri de servicii:

a) arbitrarea situației în care apar neconformități în execuție, încheiată cu recomandarea făcută beneficiarului de: acceptare a lucrării, acceptare a lucrării cu remedieri, respingere a lucrării;

b) analizarea datelor tehnice ale materialelor propuse de executantul lucrărilor de construire, încheiată cu recomandarea făcută beneficiarului de: acceptare a materialelor, acceptare a materialelor cu condiții, respingere a materialelor;

c) analizarea mostrelor de materiale propuse de executantul lucrărilor de construire, încheiată cu recomandarea făcută beneficiarului de: acceptare a materialelor, acceptare a materialelor cu condiții, respingere a materialelor;

d) analizarea proiectelor de fabricație propuse de executantul lucrărilor de construire, încheiată cu recomandarea făcută beneficiarului de: acceptare, acceptare cu condiții, respingere;

e) asigurarea de soluții pentru situații neprevăzute, neconformități, neconcordanțe, lucrări neprevăzute și defecte apărute pe parcursul execuției lucrărilor și modificarea, în consecință, a documentației de execuție și urmărirea aplicării pe șantier a soluțiilor adoptate;

f) emiterea dispozițiilor de șantier în vederea formalizării activităților prevăzute la lit. a)-e);

g) emiterea de note de constatare;

h) participarea la ședințele periodice de coordonare a execuției.

Articolul 522

Activitatea de proiectare

(1) Activitatea de proiectare în stadiul 5 constă în adaptarea proiectului tehnic de execuție la condițiile concrete din teren și la tehnologia utilizată de către executantul lucrărilor de construire.

(2) Activitatea de proiectare prevăzută la alin. (1) este reprezentată de proiectarea detaliilor de execuție, altele decât cele prevăzute la stadiul 4.

(3) Detaliile de execuție aferente stadiului 5 pot fi:

a) detalii de execuție privind soluționările elaborate de proiectant; de regulă, acestea se realizează în cadrul stadiului 4, dar pot fi completate, modificate/adaptate în cadrul stadiului 5;

b) detalii de execuție pentru echiparea obiectivului de investiții, în timpul execuției, cu aparatură și echipamente, realizate cu respectarea datelor și informațiilor oferite de către furnizorii acestora;

c) detalii de execuție curente standardizate, conform detaliilor-tip ale furnizorilor de subansamble, sau detalii de execuție care depind de specificul tehnologic al producătorilor.

(4) În toate cazurile prevăzute mai sus, proiectantul, în cadrul asistenței tehnice, supervizează întocmirea și adaptarea funcțională a detaliilor de execuție, indiferent de elaboratorul acestora.

(5) În urma modificărilor condițiilor de construire pe teren față de cele proiectate sau în urma identificării unor neconcordanțe între diversele părți ale proiectului tehnic de execuție pot apărea activități de proiectare suplimentară.

Articolul 523

Costul de execuție al construcției

(1) Costul de execuție al construcției este costul prevăzut în contractul încheiat de beneficiar/dezvoltator cu executantul lucrărilor de construire, pe baza ofertei acceptate și a devizului cantitativ detaliat.

(2) Marja de buget este propusă de către executantul lucrărilor de construire și este prevăzută în contractul cu acesta.

(3) În cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, marja de buget trebuie să se încadreze în marjele propuse de prezentul cod, conform anexei nr. 7, față de costurile finale, consemnate la darea în exploatare.

Articolul 524

Urmărirea costurilor de execuție

(1) Costurile de execuție a obiectivului de investiții sunt stabilite pe baza ofertei antreprenorului realizate pe bază de deviz pe categorii de lucrări.

(2) Costurile de execuție astfel realizate se pot utiliza în cadrul procesului de departajare a ofertelor pentru executarea lucrărilor.

(3) Devizul pe categorii de lucrări se propune de către executantul lucrărilor de construire în urma verificării și actualizării, dacă este cazul, a cantităților de lucrări și materiale și costurilor aferente estimate în cadrul stadiului anterior.

(4) Devizul pe categorii de lucrări propus de către executantul lucrărilor de construire constituie baza de raportare pentru urmărirea costurilor de execuție.

(5) Urmărirea costurilor efective de construire reprezintă o activitate continuă de monitorizare și raportare, compusă din analiza comparativă a cererilor de plată ale executantului lucrărilor de construire prin raportare la bugetul calculat final și cel contractual, precum și prin raportare la etapa de efectuare a lucrărilor și la calendarul contractual.

(6) Urmărirea costurilor efective se consemnează în cadrul unui raport de constatare cu privire la respectarea cadrului financiar bugetat, cu menționarea riscurilor de depășire, respectiv depășiri de cost în afara marjei preconizate și agreate/contractate și justificarea acestor depășiri, dacă este cazul.

(7) Urmărirea costurilor în numele și pe seama beneficiarului/dezvoltatorului se realizează prin dirigintele de șantier sau/și managerul de proiect.

Articolul 525

Urmărirea duratei de execuție

(1) Urmărirea duratei de execuție a proiectului investițional în construcții reprezintă o activitate de management a proiectului, iterativă, raportată la progresul fizic al executării lucrărilor de construire, cu scopul de a valorifica posibilități de accelerare a calendarului, respectiv de atenuare a riscurilor din întârzieri.

(2) Urmărirea duratei de execuție se consemnează în cadrul unui raport de constatare cu privire la respectarea graficului de execuție a construcției prevăzut în contractul încheiat de beneficiar/dezvoltator cu executantul lucrărilor de construire, cu menționarea riscurilor de depășire sau a unor depășiri ale acestuia.

Articolul 526

Graficul de realizare a construcției

(1) Graficul de execuție a construcției, elaborat de către executantul lucrărilor de construire, detaliază graficul general de realizare a obiectivului de investiții, precizând termenele diferitelor faze de realizare a investiției, participanții, categoriile de lucrări și etapele intervenției participanților.

(2) Managerul de proiect/dirigintele de șantier verifică și avizează graficul de execuție a construcției înaintat de constructor și raportează lunar beneficiarului/dezvoltatorului respectarea acestuia și a obligațiilor contractuale de către executantul lucrărilor de construire.

(3) Eventualele întârzieri față de graficul de execuție se aduc la cunoștință de către managerul de proiect/dirigintele de șantier executantului lucrărilor de construire și beneficiarului/ dezvoltatorului, iar executantul lucrărilor de construire propune măsuri de remediere.

(4) În condițiile alin. (3), executantul lucrărilor de construire elaborează graficul de execuție actualizat, care evidențiază diferențele și cauzele/evenimentele care au dus la modificarea acestuia.

(5) Dacă executantul lucrărilor de construire înregistrează întârzieri imputabile beneficiarului, durata și graficul de execuție se actualizează corespunzător, executantul lucrărilor de construire fiind îndreptățit la plata costurilor suplimentare aferente, conform contractului dintre părți.

(6) Dacă întârzierile înregistrate sunt imputabile executantului lucrărilor de construire rezolvarea acestora se realizează conform contractului existent între părți.

Articolul 527

Prevederi generale privind recepția construcțiilor

(1) Recepția este un proces complex prin care se certifică finalizarea lucrărilor pentru realizarea unor construcții noi sau a unor intervenții la construcții existente, cu respectarea cerințelor urbanistice și ale cerințelor fundamentale de calitate în construcții aplicabile, în conformitate cu prevederile autorizației de construire/desființare, precum și ale documentelor prevăzute în cartea tehnică a construcției.

(2) Recepția construcțiilor de orice categorie se realizează de către beneficiar/dezvoltator și include două etape:

a) recepția la terminarea lucrărilor;

b) recepția finală, la expirarea perioadei de garanție.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), pentru lucrări inginerești și pentru cel puțin un tronson, în cazul clădirilor, se pot efectua recepția parțială la terminarea lucrărilor și recepția parțială finală pentru părți/obiecte/sectoare/tronsoane din/de construcție, incluse în autorizația de construire/desființare, dacă acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic și funcțional, pot fi exploatate în condiții de siguranță și respectă cerințele fundamentale aplicabile. Decizia de a efectua una sau mai multe recepții parțiale o ia beneficiarul/investitorul la solicitarea executantului/constructorului, cu avizul proiectantului. Recepția parțială la terminarea lucrării sau recepția parțială finală urmează aceiași pași ca în cazul recepțiilor prevăzute la alin. (2), dar numai pentru partea recepționată. Recepția parțială la terminarea lucrării pentru partea/obiectul/sectorul/tronsonul din/de construcție se poate face și dacă partea respectivă urmează să intre în funcțiune/utilizare după recepție, și dacă doar îndeplinește condițiile de a intra în funcțiune.

(4) Construcția poate fi dată în folosință doar în cazul admiterii de către dezvoltator a recepției la terminarea lucrărilor, preluării construcției de către beneficiar și obținerii de către acesta a autorizațiilor necesare utilizării construcției.

(5) Admiterea recepției certifică faptul că executantul lucrărilor de construire și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului de lucrări/de execuție, ale documentației privind proiectarea, ale autorizației de construire/desființare, precum și ale documentației privind execuția.

(6) Beneficiarul/Investitorul poate decide, motivat, preluarea de la executantul lucrărilor de construire a unei părți din construcție, într-un anumit stadiu fizic de execuție, realizând o recepție pe stadiu fizic de execuție.

(7) În procesul-verbal de recepție pe stadiu fizic de execuție se consemnează, în mod obligatoriu, după caz: starea părții de construcții în cauză, viciile constatate rezultate în urma execuției necorespunzătoare pentru care au fost dispuse măsuri și termenele în vederea remedierii acestora, măsurile de conservare a lucrărilor executate.

(8) Recepția construcțiilor din domeniul infrastructurii de transport de interes național se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului privind recepția construcțiilor din domeniul infrastructurii de transport de interes național, elaborat în condițiile art. 376 alin. (4).

(9) În procesul-verbal de constatare privind stadiul realizării construcției se consemnează aceleași informații cuprinse în procesul-verbal pe stadiu fizic de execuție conform alin. (7).

Articolul 528

Recepția la terminarea lucrărilor

(1) Recepția la terminarea lucrărilor reprezintă ansamblul de activități de testare a funcționalităților și de evaluare a conformității prin care se certifică finalizarea lucrărilor pentru realizarea unor construcții noi sau a unor intervenții la construcții existente, cu respectarea cerințelor fundamentale de calitate aplicabile și în conformitate cu prevederile autorizației de construire/desființare, precum și ale documentelor prevăzute în cartea tehnică a construcției și care se finalizează cu darea în folosință a acesteia.

(2) Recepția la terminarea lucrărilor presupune predarea către proprietar de către dirigintele de șantier a cărții tehnice a construcției, a manualului de mentenanță și de durată de viață a componentelor, întocmite prin grija investitorului și realizarea recepției formale.

(3) În vederea realizării recepției la terminarea lucrărilor, se întocmesc următoarele documente:

a) punctul de vedere al proiectanților, pe fiecare specialitate în parte;

b) punctul de vedere al dirigintelui de șantier;

c) procese-verbale de recepție;

d) cartea tehnică a construcției;

e) manualul de utilizare și de mentenanță pe categorii de activități, de materiale, de elemente constructive și de echipament, în funcție de durata de garanție și viață, precum și instrucțiunile de urmărire a comportării în timp;

f) fișe de instruire operatori privind utilizarea și manipularea echipamentelor și instalațiilor;

g) proiectul real executat - as built - nivelul de detaliere și responsabilul cu întocmirea acestuia se stabilesc prin contractul încheiat de către beneficiar/dezvoltator cu executantul lucrărilor de construire sau cu proiectantul, în cazul în care acesta din urmă este implicat în urmărirea execuției lucrărilor.

(4) Recepția la terminarea lucrărilor se realizează numai împreună cu recepția la terminarea lucrărilor branșamentelor la infrastructura tehnico-edilitară aferente ansamblurilor de locuințe individuale și colective, construcțiilor de utilitate publică și a căilor de acces, în afara situaților expres prevăzute de lege.

(5) Procedura de realizare a recepției la terminarea lucrărilor, în funcție de tipologia proiectelor investiționale în construcții, este prevăzută în regulamentele de recepție a lucrărilor de execuție în construcții prevăzute în acte normative specifice.

Articolul 529

Cartea tehnică a construcției - documentație aferentă stadiului 5

(1) Cartea tehnică a construcției reprezintă documentația finalizată la sfârșitul stadiului 5 odată cu recepția la terminarea lucrărilor.

(2) Este obligatorie elaborarea și întocmirea cărții tehnice a construcției în format electronic care se încarcă în Registrul Național al Construcțiilor, care va fi în permanență conectat cu bazele de date care fundamentează și gestionează cadastrul, cartea funciară, informații pe care părțile interesate și împuternicite le pot accesa oricând pe durata de existență a construcției.

Articolul 530

Conținutul cărții tehnice a construcției

(1) Cartea tehnică a construcției cuprinde documentația privind proiectarea, documentația privind execuția, documentația privind recepția și documentația privind exploatarea, întreținerea, repararea, urmărirea comportării în exploatare, intervenții în timp asupra construcției și postutilizarea.

(2) Cartea tehnică se întocmește prin grija dezvoltatorului, se predă beneficiarului construcției și cuprinde:

a) documentația tehnică privind proiectarea actualizată la data recepției la terminarea lucrărilor și documentația privind execuția, la recepția la terminarea lucrărilor;

b) documentația tehnică privind recepția, precum și documentația privind urmărirea comportării în exploatare și intervenții asupra construcției, manualul de utilizare și caietul de sarcini pentru exploatare, la recepția finală a lucrărilor de construcții.

(3) Actualizarea cărții tehnice pe perioada execuției se realizează sub coordonarea dirigintelui de șantier.

(4) Proprietarul construcției are obligația să păstreze și să completeze la zi documentațiile prevăzute la alin. (2).

(5) Obligația prevăzută la alin. (3) în sarcina proprietarului construcției poate fi dusă la îndeplinire și de către alți beneficiari ai construcției, în condițiile stabilite prin contractul încheiat între aceștia.

(6) În cazul asociației de proprietari, cartea tehnică a construcției se păstrează și se completează la zi de către administrator.

(7) Prevederile din cartea tehnică a construcției referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru beneficiar/beneficiari, administrator și utilizator.

(8) La înstrăinarea construcției, cartea tehnică în format fizic și digital se predă noului proprietar, respectiv noului beneficiar, iar acesta are obligația să țină la zi toate informațiile privind urmărirea în timp a construcției și informațiile cu privire la lucrările de intervenție asupra acesteia.

(9) Cartea tehnică în format digital se înregistrează în Registrul Național al Construcțiilor, prin grija beneficiarului, prin încărcarea informațiilor specifice în sistemul informatic coordonat de ministerul de resort în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, cu excepția celor aferente construcțiilor administrate de instituțiile SNAOPSN.

Capitolul VII – Stadiul 6 - Predarea construcției

Articolul 531

Dispoziții generale referitoare la stadiul 6 - predarea construcției

(1) Stadiul 6 începe imediat după efectuarea recepției la terminarea lucrărilor și se finalizează prin efectuarea recepției finale.

(2) Scopul stadiului 6 este reprezentat de finalizarea contractului de execuție a construcției și expirarea perioadei de garanție, prin remedierea viciilor ascunse ivite, astfel încât construcția să corespundă cerințelor de utilizare specifice, și cu predarea în exploatare, formală și completă, a construcției către beneficiar.

(3) Antreprenorul în construcții are obligația remedierii viciilor ascunse ivite în perioada de garanție.

(4) În stadiul 6 începe utilizarea construcției.

(5) Exploatarea și întreținerea construcției potrivit prevederilor legale se asigură de către beneficiar și/sau utilizator.

(6) Perioada de garanție este prevăzută în contractele încheiate de beneficiar/dezvoltator cu executantul lucrărilor de construire, în funcție de clasele de consecințe ale construcțiilor, și are o durată minimă, după cum urmează:

a) 5 ani pentru construcțiile încadrate în CC3 și CC4;

b) 3 ani pentru construcțiile încadrate în CC2;

c) 1 an pentru construcțiile încadrate în CC1;

d) 2 ani pentru lucrările de plantare în conformitate cu prevederile contractuale legate de pierderi naturale cauzate de situațiile meteo și climaterice.

(7) În situația în care perioada de garanție nu este prevăzută în cadrul contractelor încheiate cu executanții, perioada de garanție este egală cu durata minimă stabilită conform alin. (6) în funcție de clasa de consecințe a construcției.

(8) Perioada de garanție se prelungește prin act adițional la contract cu perioada necesară remedierii defectelor calitative apărute în această perioadă.

(9) Perioada de garanție începe să curgă de la data semnării procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor.

(10) Garanția pentru viciile de structură ale obiectivului de investiții se acordă pe întreaga durata de existență a construcției.

Articolul 532

Evaluarea construcției la finalul perioadei de garanție

(1) Evaluarea la finalul perioadei de garanție este un proces etapizat, care se realizează în una sau în mai multe sesiuni, finalizându-se cu recepția finală.

(2) Procesul de evaluare se finalizează prin convocarea întrunirii comisiei de recepție finală.

(3) Comisia poate decide încheierea perioadei de garanție și semnarea procesului-verbal de recepție la finalizarea lucrărilor sau, în cazul apariției unor defecte ce trebuie remediate și care nu sunt cauzate de o exploatare necorespunzătoare, prelungirea perioadei de garanție până la remedierea defecțiunilor.

(4) Beneficiarul construcției are obligația de a organiza recepția finală în maximum 10 zile, calculate de la data expirării perioadei de garanție.

Articolul 533

Mentenanța construcției

(1) Mentenanța este activitatea prin intermediul căreia beneficiarul/utilizatorul asigură menținerea funcționării obiectivului de investiții în parametri cât mai optimi de curățenie, întreținere curentă, revizii la termen, înlocuiri de elemente și componente la finalul duratei de existență a acestora, reparații curente, remedieri și renovări locale.

(2) Urmărirea pe parcursul exploatării este parte a procesului de mentenanță, semnalând defectele și avariile apărute și necesitatea efectuării operațiilor de reparare/reabilitare.

(3) Activitatea de mentenanță presupune completarea documentației postexecuție cu intervențiile curente asupra obiectivului de investiții.

Capitolul VIII – Stadiul 7 - utilizarea construcției

Articolul 534

Dispoziții generale referitoare la stadiul 7 - utilizarea construcției

(1) Stadiul 7 începe de la momentul predării construcției către beneficiar/utilizator, după caz și se finalizează la încetarea duratei de existență a construcției.

(2) Scopul stadiului 7 constă în asigurarea unei bune funcționări a obiectivului de investiții conform scopului pentru care a fost realizat și menținerea obiectivului de investiții la cel mai înalt nivel de performanță prin desfășurarea la timp a acțiunilor de reparații curente și întreținere.

Articolul 535

Administrarea și gestionarea construcției

(1) Stadiul 7 presupune derularea următoarelor activități de administrare și gestionare a construcției:

a) activități de administrare a funcționării și utilizării construcției;

b) activități de mentenanță prin efectuarea lucrărilor de reparații curente, întreținere sau înlocuire echipamente;

c) activități de gestionare a activelor.

(2) Activitățile de administrare și de mentenanță sunt obligația beneficiarului sau a utilizatorului și pot fi realizate personal sau prin intermediul unor prestatori de servicii.

Articolul 536

Evaluarea la finalul ciclului de viață al proiectului investițional/ duratei de existență a construcției și evaluările periodice

(1) Evaluarea la finalul ciclului de viață a proiectului investițional în construcții/duratei de existență a construcției este un proces complex, realizat pe baze multicriteriale, presupunând analiza obiectivului de investiții prin prisma următoarelor criterii:

a) starea fizică generală;

b) rezistența și stabilitatea structurală;

c) starea instalațiilor și a echipamentelor;

d) persistența cerinței deservite;

e) capacitatea de a satisface cerințele existente;

f) contextul urbanistic, socioeconomic, ecologic, cultural actual la care se raportează;

g) nevoile proprietarului/utilizatorului.

(2) Criteriilor prevăzute la alin. (1) li se adaugă compararea parametrilor operaționali fixați în stadiile de proiectare cu cei reali determinați în stadiul 7 și evaluarea elementelor de cost.

(3) În funcție de scopul evaluării și de beneficiarul acestei evaluări, respectiv dezvoltatorul care a inițiat, a implementat și exploatat obiectivul de investiții pe toată durata sa de existență sau beneficiarul care a preluat-o în stadiul 6, evaluarea costurilor se face pentru:

a) costurile de exploatare și compararea lor cu cele previzionate în stadiul 2;

b) costurile de investiție rezultate la finalul stadiului 5;

c) costurile totale, respectiv suma costurilor de investiție și a celor de exploatare;

d) raportul dintre costurile de investiție și cele de exploatare și identificarea acelor metode de creștere a sustenabilității construcției prin reducerea costurilor de exploatare și influența acestei acțiuni asupra costurilor de investiție.

(4) Evaluarea la finalul ciclului de viață a proiectului investițional în construcții/duratei de existență a construcției se consemnează în cadrul unui raport de evaluare cu revizuirea dinamicii indicatorilor de performanță și cost, astfel cum au fost constatate în rapoartele de monitorizare și constatare din stadiile anterioare.

(5) Dezvoltatorul/Beneficiarul obiectivului de investiții are obligația realizării evaluării la finalul ciclului de viață al proiectului investițional în construcții/duratei de viață proiectate existente a construcției.

(6) Intervalul de timp în cadrul căruia trebuie realizată evaluarea la finalul duratei de existență este reprezentat de ultimii trei ani din cadrul duratei de existență normată a construcției.

(7) Intervalul de timp la care se efectuează evaluările periodice este de regulă de 10 ani, dacă un raport de expertiză tehnică efectuat anterior nu indică altfel.

(8) Evaluările periodice se vor efectua în conformitate cu cele menționate la art. 558 alin. (19)-(21) și vor avea în vedere și cele menționate în alin. (1) al prezentului articol.

Articolul 537

Postutilizarea construcției

(1) Ulterior evaluării la finalul ciclului de viață a proiectului investițional în construcții, obiectivul de investiții poate fi:

a) desființat integral, etapă ce coincide cu sfârșitul proiectului investițional în construcții;

b) integrat în cadrul unui proiect investițional în construcții nou, reluând stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții descrise în cadrul prezentului cod.

(2) Desființarea integrală a construcției cuprinde următoarele activități:

a) dezafectare, demontare și demolare a construcțiilor;

b) recondiționare și de refolosire a elementelor și a produselor recuperabile;

c) reciclarea deșeurilor cu asigurarea protecției mediului potrivit legii.

(3) Integrarea obiectivului de investiții în cadrul unui proiect investițional în construcții nou se poate realiza prin:

a) refuncționalizare;

b) modernizare;

c) reabilitare;

d) consolidare;

e) restaurare/conservare;

f) extindere a construcției pe orizontală sau verticală;

g) desființare parțială;

h) alte categorii de intervenții.