Partea III – Roluri și responsabilități

Titlul I – Prevederi generale cu privire la roluri și responsabilități

Articolul 419

Factori implicați în domeniul construcțiilor

(1) În sensul prezentului cod, sunt factori implicați în domeniul construcțiilor:

a) beneficiarul, respectiv proprietarul/administratorul;

b) utilizatorul;

c) investitorul;

d) dezvoltatorul;

e) proiectanții;

f) verificatorii de proiecte și experții tehnici;

g) executanții;

h) factorii cu atribuții de urmărire și control;

i) factorii cu atribuții de avizare și autorizare;

j) alți factori implicați.

(2) Rolurile și obligațiile fiecărui factor implicat sunt definite prin prezentul cod și detaliate prin reglementări aprobate în condițiile legii.

(3) În cazurile prevăzute prin prezentul cod, două sau mai multe roluri sau responsabilități pot fi cumulate de către același factor implicat.

Titlul II – Beneficiarul, investitorul și utilizatorul

Articolul 420

Beneficiarul și investitorul

(1) Beneficiarul este persoana fizică sau juridică titulară a unui drept real principal sau a unui drept de creanță asupra imobilului, după caz, vizat în realizarea unei lucrări de construire.

(2) Investitorul este persoana fizică sau juridică, precum și orice entitate publică care, în calitate de parte contractantă, finanțează contractele necesare proiectului de investiții pentru construcții noi, precum și/sau intervenții la construcții existente, urmărește îndeplinirea lui, efectuează recepția la terminarea lucrărilor și preia construcția de la executant.

(3) Beneficiarul poate avea și calitatea de investitor, în situația în care sunt îndeplinite simultan prevederile alin. (1) și (2).

(4) Beneficiarul este principalul responsabil pentru construcție, având posibilitatea de a transfera parte din responsabilitățile ce decurg din această calitate către un dezvoltator, prin contract încheiat în condițiile legii.

(5) În cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, beneficiarul identifică oportunitatea realizării obiectivului de investiții în construcții și elaborează nota de fundamentare.

(6) În cazul în care beneficiarul este și dezvoltatorul obiectivului de investiții, acesta asigură determinarea fezabilității obiectivului de investiții, finanțarea lucrărilor și contractarea de proiectanți, consultanți, specialiști și executanți de specialitate, în funcție de specificul, amploarea, dificultatea construcției și clasa de consecințe.

(7) Beneficiarul/Investitorul răspunde pentru alegerea cu bună-credință a echipei de proiect, respectiv a executanților și a consultanților, asigurându-se că aceștia au capacitatea, competența și experiența conforme nivelului de calitate minim necesar realizării obiectivului de investiții.

(8) Beneficiarul construcției are următoarele obligații:

a) angajarea de proiectanți de specialitate, conform cărții II titlul V din prezentul cod;

b) definirea și asumarea în integralitate a temei de proiectare;

c) asumarea bugetelor estimative succesive propuse de către proiectant în stadiile 1-4 ale investiției;

d) realizarea demersurilor de obținere a autorizației de construire sau, după caz, de notificare a autorităților publice;

e) executarea lucrărilor de construire doar în condițiile respectării prevederilor autorizației de construire, reglementărilor urbanistice și de calitate a construcțiilor;

f) verificarea îndeplinirii condițiilor necesare dării în folosință a construcției numai după admiterea recepției la terminarea lucrărilor;

g) verificarea îndeplinirii condițiilor necesare asigurării de către dezvoltator a tuturor utilităților necesare și îndeplinirea tuturor condițiilor pentru punerea în funcțiune a branșamentelor autorizate și definitive la rețelele de utilități publice ale infrastructurii edilitare;

h) permiterea exploatării construcției de către utilizatori numai după îndeplinirea tuturor condițiilor pentru admiterea recepției la terminarea lucrărilor și preluarea construcției de către beneficiar de la antreprenor sau dezvoltator, după caz;

i) înscrierea în cartea funciară;

j) asigurarea îndeplinirii cerințelor fundamentale aplicabile construcției, pe toată durata de existență a construcției;

k) efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și de reparații curente prevăzute în cartea tehnică a construcției și rezultate din activitatea de urmărire a comportării în timp a construcțiilor;

l) păstrarea și completarea la zi a cărții tehnice a construcției și predarea acesteia, la înstrăinarea construcției, noului beneficiar;

m) respectarea prevederilor cuprinse în cadrul actului denumit „Obligația privind folosința monumentului istoric“, întocmit potrivit Legii nr. 422/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cazul construcțiilor monument istoric;

n) asigurarea respectării prevederilor manualului de utilizare, respectiv ale caietului de sarcini de exploatare, incluse în cartea tehnică a construcției, și a trasabilității acestuia;

o) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcțiilor, conform prevederilor din cartea tehnică și reglementărilor tehnice aplicabile;

p) efectuarea, după caz, a oricăror lucrări de intervenții asupra construcției numai pe bază de proiecte întocmite de către persoane fizice sau persoane juridice autorizate și verificate de verificatori tehnici atestați;

q) asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

r) stabilirea, la expirarea duratei de existență proiectate a construcției, a direcțiilor privind postutilizarea construcției;

s) încheierea unei asigurări de răspundere civilă.

(9) Beneficiarul împreună cu dezvoltatorul, dacă este cazul, sunt obligați să realizeze atât recepția la terminarea lucrărilor, cât și recepția finală și să pună în funcțiune toate branșamentele la utilitățile edilitare corespunzător avizelor emise de către operatorii de servicii de utilități publice anterior permiterii exploatării construcției.

(10) Încheierea asigurării prevăzute la alin. (8) lit. s) nu este obligatorie, în cazul în care beneficiarul/investitorul este și utilizatorul unei construcții cu destinația de locuință individuală/unifamilială.

(11) Excepția prevăzută la alin. (10) se aplică pentru o singură construcție cu destinația de locuință individuală/ unifamilială, care este proprietatea beneficiarului.

Articolul 421

Utilizatorul

(1) Utilizatorul este persoana care a dobândit, în condițiile legii, un drept de folosință asupra construcției.

(2) Utilizatorul construcției are următoarele obligații:

a) folosirea construcției conform manualului de utilizare prevăzut în cartea tehnică a construcției și conform contractului încheiat între utilizator și beneficiar;

b) efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și de reparații care îi revin conform contractului prevăzut la lit. a);

c) efectuarea de lucrări de intervenție asupra construcției existente numai cu acordul beneficiarului și cu respectarea prevederilor legale;

d) respectarea prevederilor obligației privind folosința monumentului istoric, în cazul construcțiilor monument istoric;

e) efectuarea urmăririi comportării în timp a construcțiilor conform cărții tehnice a construcției și contractului prevăzut la lit. a);

f) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în Construcții, în cazul unor accidente tehnice la construcțiile în exploatare;

g) sesizarea beneficiarului în cazul apariției defectelor calitative sau cu privire la orice eveniment care împiedică buna funcționare a construcției și a subansamblurilor acesteia.

Titlul III – Dezvoltatorul

Articolul 422

Dezvoltatorul

(1) Dezvoltatorul este persoana fizică sau juridică de drept public sau privat care finanțează și realizează lucrări de construire pentru construcții noi sau intervenții asupra construcțiilor existente, inclusiv care dezvoltă proiecte imobiliare de tip condominii colective sau locuințe individuale în vederea înstrăinării.

(2) Orice beneficiar, în înțelesul art. 431, poate avea calitatea de dezvoltator, preluând integral obligațiile privind managementul proiectului investițional ce revin dezvoltatorului.

(3) Dezvoltatorul este principalul responsabil pentru lucrarea de construcții, fără a avea posibilitatea de a transfera responsabilitățile ce decurg din această calitate către beneficiar.

(4) Dezvoltatorul, doar atunci când are și calitatea de beneficiar, este obligat să se asigure de fezabilitatea proiectului investițional în construcții, să stabilească tema de proiectare, să asigure finanțarea lucrărilor și să recurgă la proiectanți, executanți și consultanți de specialitate, în funcție de specificul, amploarea și dificultatea obiectivului de investiții. În această situație, dezvoltatorul răspunde pentru alegerea cu bună-credință a echipei de proiect, respectiv a proiectanților, executanților și a consultanților, asigurându-se că aceștia au capabilitatea, competența și experiența conforme nivelului de calitate minim necesar realizării obiectivului de investiții.

(5) Dezvoltatorul are următoarele obligații, pe care le poate aduce la îndeplinire direct sau prin terțe persoane contractate în condițiile legii:

a) întocmirea notei de fundamentare, în cazul proiectelor investiționale în construcții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, asigurarea întocmirii temei de proiectare pentru toate tipurile de proiecte, independent de sursa de finanțare, în conformitate cu cadrul legal, și asumarea temei de proiectare în solidar cu beneficiarul/investitorul, în cazul în care sunt entități diferite;

b) stabilirea obiectivelor de performanță pe care obiectivul de investiții trebuie să le atingă fără ca nivelul acestora să fie inferior criteriilor de performanță reglementate;

c) obținerea acordurilor, avizelor și autorizațiilor prevăzute de lege în vederea realizării obiectivului de investiții;

d) asigurarea proiectării și realizării lucrărilor de construcții prin intermediul persoanelor fizice sau juridice atestate/ certificate;

e) asigurarea verificării proiectelor prin specialiști verificatori de proiecte atestați, cu respectarea independenței acestora față de proiectantul construcției;

f) asigurarea verificării realizării corecte a lucrărilor de construcții prin diriginți de șantier autorizați, pe tot parcursul lucrărilor;

g) întocmirea caietului de sarcini pentru alegerea proiectantului și a antreprenorului;

h) acționarea în vederea soluționării neconformităților, a defectelor apărute pe parcursul execuției lucrărilor, precum și a deficiențelor proiectelor;

i) organizarea recepției la terminarea lucrărilor de construcții, precum și a recepției finale la expirarea perioadei de garanție;

j) întocmirea cărții tehnice a construcției și înscrierea construcției în Registrul național al construcțiilor;

k) predarea către beneficiar a construcției numai după admiterea recepției la terminarea lucrărilor de construcții și punerea în funcțiune a branșamentelor autorizate și definitive la rețelele de utilități publice ale infrastructurii edilitare, atât în cazul proiectelor investiționale în construcții noi, cât și în cazul intervențiilor la construcțiile existente;

l) încheierea unei asigurări de răspundere civilă;

m) respectarea obligațiilor față de finanțator conform contractului încheiat cu acesta, dacă este cazul.

(6) Dezvoltatorul este responsabil de finalizarea proiectului imobiliar și poate promite înstrăinarea unității individuale din cadrul condominiului viitor sau locuinței individuale viitoare, numai după notarea autorizației de construire în cartea funciară, realizarea operațiunii de preapartamentare pentru condominiile viitoare și deschiderea cărților funciare pentru unitățile individuale reprezentând bunuri viitoare, în condițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(7) Promisiunile de vânzare/Promisiunile de cumpărare/ Promisiunile bilaterale de vânzare-cumpărare având ca obiect unitățile individuale din cadrul condominiului viitor sau locuințele individuale viitoare se încheie numai în formă autentică, după notarea autorizației de construire în cartea funciară și după obținerea în prealabil a extrasului de carte funciară pentru unitatea individuală viitoare sau, după caz, pentru locuința individuală viitoare.

(8) Notarul public solicită notarea în cartea funciară a promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare prevăzute la alin. (7), în ziua întocmirii acesteia sau cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare.

(9) Convențiile privind rezervarea cumpărării unităților individuale din cadrul condominiului viitor sau a locuințelor individuale viitoare se pot încheia pentru o perioadă de maximum 60 de zile, fiind urmată de încheierea actului prevăzut la alin. (7) sau de încheierea contractului de vânzare-cumpărare. Sumele achitate de cumpărător privind rezervarea cumpărării unităților individuale din cadrul condominiului viitor sau a locuințelor individuale se scad din prețul vânzării și nu pot depăși 5% din preț, sub sancțiunea nulității absolute a convenției de rezervare. În situația în care până la expirarea termenului maxim de 60 de zile nu se încheie promisiunea prevăzută la alin. (7) sau contractul de vânzare, din culpa exclusivă a dezvoltatorului, acesta restituie integral, în termen de 30 de zile, sumele primite în baza convenției de rezervare.

(10) Sumele achitate de cumpărător ca avans în cadrul promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare se depun într-un cont bancar distinct al dezvoltatorului, dedicat edificării proiectului pentru care s-a plătit avansul, și pot fi cheltuite de acesta numai în scopul dezvoltării respectivului proiect și numai cu ștampila „bun de plată“ a persoanei responsabile/dirigintelui de șantier, pentru partea de rezistență maximum 25% din preț și, ulterior finalizării acesteia, pentru partea de instalații maximum 20% din preț.

(11) Utilizarea sumelor achitate de către cumpărător ca avans în cadrul promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare în alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege este interzisă și se sancționează cu amendă în cuantum de 1% din cifra de afaceri, înregistrată în anul anterior, a dezvoltatorului, dacă fapta nu constituie infracțiune în condițiile legii.

Titlul IV – Responsabilitățile beneficiarului/dezvoltatorului și utilizatorului în proiectele investiționale

Articolul 423

Responsabilitățile beneficiarului/dezvoltatorului în cadrul stadiilor ciclului de viață al proiectului investițional în construcții

(1) În stadiul 0 - definirea strategică:

a) beneficiarul stabilește echipa de proiect, care include: proiectanții, dezvoltatorul, managerul de proiect și consultanți externi, după caz, cu rol și responsabilități de conducere, monitorizare și control;

b) responsabilitatea elaborării documentațiilor aferente stadiului 0 aparține beneficiarului, care poate contracta servicii de specialitate în vederea elaborării acestora.

(2) În stadiul 1 - definirea temei de proiectare și determinarea fezabilității:

a) responsabilitatea elaborării/asigurării elaborării documentațiilor din stadiul 1 - definirea temei de proiectare și determinarea fezabilității revin dezvoltatorului;

b) în cazul în care documentațiile aferente stadiului 1 se elaborează prin apelarea la serviciile unor consultanți externi, beneficiarul și dezvoltatorul aprobă și își asumă responsabilitatea pentru forma finală a acestora;

c) dezvoltatorul este responsabil de realizarea achizițiilor, conform strategiei de achiziții sintetizate în stadiul anterior în cadrul temei strategice.

(3) În stadiul 2 - definirea conceptului proiectului:

a) beneficiarul sau dezvoltatorul, după caz, recepționează conceptul proiectului;

b) beneficiarul sau dezvoltatorul actualizează tema de proiectare împreună cu proiectanții, dacă este cazul.

(4) În cadrul stadiului 3 - soluțiile de bază ale proiectului și autorizarea:

Beneficiarul sau dezvoltatorul, după caz, recepționează și aprobă soluțiile de bază care constituie proiectul pentru autorizarea construirii și urmează procesul de autorizare a construirii, potrivit art. 249.

(5) În stadiul 4 - dezvoltarea tehnică a proiectului:

a) beneficiarul sau dezvoltatorul obține acordurile și avizele pe baza proiectului tehnic de execuție verificat de către verificatori atestați, conform listei avizelor, inclusă în certificatul de urbanism pentru construire sau pentru lucrări inginerești;

b) dacă prin proiectul tehnic de execuție realizat nu se respectă autorizația de construire, atunci se procedează la solicitarea unei autorizații de modificare.

(6) În stadiul 5 - execuția construcției, dezvoltatorul are următoarele obligații pe durata de execuție a lucrărilor de construcții:

a) să păstreze pe șantier autorizația de construire, inclusiv proiectul pentru autorizarea construirii vizată spre neschimbare, împreună cu proiectul tehnic de execuție - P.Th și detaliile de execuție pentru realizarea lucrărilor de construcții autorizate, pe care le va prezenta la cererea organelor de control competente;

b) să sisteze executarea lucrărilor și să anunțe factorii responsabili în situația oricărei activități neprevăzute care a condus/poate conduce la riscuri în ceea ce privește integritatea investiției, precum și în ceea ce privește posibilitățile de accident cu potențiale consecințe asupra pierderii de vieți, de bunuri sau asupra afectării mediului înconjurător;

c) să sisteze executarea lucrărilor în toate contractele de execuție publice sau private, în cazul în care se descoperă vestigii arheologice, să ia măsuri de pază și de protecție și să anunțe imediat emitentul autorizației, precum și direcția județeană pentru cultură, respectiv a municipiului București. În aceste situații, termenele de execuție și finalizare a investițiilor prevăzute în toate contractele de lucrări publice și private se decalează de drept, prin efectul prezentului cod, cu perioada calculată pe zile necesară realizării cercetării arheologice de către instituțiile organizatoare, conform prevederilor legislației specifice, fără aplicarea de penalități sau corecții financiare;

d) să respecte condițiile impuse de utilizarea și protejarea domeniului public, precum și de protecție a mediului, potrivit normelor generale și locale;

e) să raporteze trimestrial situația realizării construcțiilor autorizate până la finalizarea lucrărilor, în vederea completării băncii de date a autorităților administrației publice.

(7) În stadiul 5 - execuția construcției, dezvoltatorul are următoarele obligații la finalizarea lucrărilor de construcții:

a) organizarea recepției la terminarea lucrării, pe baza notificării transmise de executantul lucrărilor de construire, și finalizarea acesteia în termen de 30 de zile de la primirea notificării;

b) regularizarea taxelor și cotelor legale, în funcție de valoarea finală a investiției, susținută cu documente, așa cum este stabilită de I.S.C. pe baza comunicării primite de la emitentul autorizației privind valoarea finală a investiției;

c) declararea investiției în vederea impunerii la organele financiare teritoriale;

d) autorizarea funcționării, acolo unde este cazul;

e) pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național autorizate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, regularizarea taxelor și cotelor legale, în funcție de valoarea finală a investiției, susținută cu documente, așa cum este stabilită de I.S.C. pe baza comunicării primite de la beneficiar privind valoarea finală a investiției.

(8) În stadiul 6 - predarea construcției:

a) beneficiarul și/sau utilizatorul sunt responsabili pe toată durata de exploatare/utilizare a construcției în ceea ce privește asigurarea utilizării/exploatării în condiții de siguranță, cu respectarea cerințelor legale și tehnice impuse;

b) beneficiarul/dezvoltatorul, după caz, are obligația organizării procesului de recepție finală în condițiile legii.

(9) În stadiul 7 - utilizarea construcției:

a) beneficiarul și utilizatorul obiectivului de investiții sunt responsabili de utilizarea/exploatarea construcției, cu menținerea unui nivel tehnic și de funcționare optim;

b) beneficiarul și utilizatorul obiectivului de investiții sunt responsabili cu asigurarea supravegherii comportării în timp a construcției;

c) beneficiarul are obligația asigurării realizării procesului de evaluare finală la sfârșitului duratei de existență normată a construcției, potrivit art. 368 alin. (3).

Titlul V – Proiectanți

Articolul 424

Dispoziții generale privind proiectanții

(1) Proiectantul este absolventul de studii superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în una dintre specializările specifice domeniului construcțiilor și arhitecturii.

(2) Proiectanții sunt responsabili cu conceperea și elaborarea proiectelor și a documentațiilor aferente stadiilor 1, 2, 3 și 4, pe baza și cu respectarea cărora se realizează lucrările de construcții de către executanți. Proiectanții pot avea responsabilități și în stadiul 0 al investiției, conform condițiilor contractuale stabilite între părți. În completarea activităților de asistență tehnică obligatorie definite expres la art. 437 alin. (1) lit. e), h), i), j) și k), proiectantul poate realiza, la cerere, conform condițiilor contractuale, și orice activități din stadiile 5 și 6.

(3) Proiectanții desfășoară o activitate de interes public.

(4) Condițiile contractuale agreate între părți nu pot stabili răspunderi inferioare celor legale.

(5) Proiectanții răspund potrivit obligațiilor ce le revin pentru părțile din proiect elaborate pentru viciile ascunse ale construcției, ivite într-un interval de 10 ani de la recepția la terminarea lucrării.

(6) În cazul în care între diferite stadii ale ciclului de viață al proiectului de investiții sau chiar în timpul desfășurării unui stadiu unul dintre proiectanți este înlocuit de alt proiectant, indiferent de motivele pentru care a fost înlocuit, noul proiectant preia responsabilitatea integrală și își asumă lucrarea și ducerea la bun sfârșit a misiunii sale, numai după ce raporturile contractuale dintre beneficiar și proiectantul înlocuit s-au încheiat.

(7) Preluarea responsabilității de către noul proiectant se face în formă scrisă.

(8) În situația prevăzută la alin. (6), proiectantul înlocuit răspunde pentru ce a prestat și a semnat până la înlocuirea sa, pentru vicii ascunse ale construcției rezultate în urma unei erori de-ale sale. Dacă produsul rezultat din prestația sa nu mai răspunde legislației, reglementărilor tehnice și cerințelor de calitate, ca urmare a modificării soluției de către cel care îl înlocuiește, atunci proiectantul înlocuit este exonerat de răspundere.

(9) Proiectanții au obligația de a-și desfășura activitatea cu respectarea drepturilor de autor și de proprietate intelectuală prevăzute de Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(10) Proiectantul actualizează devizul general la cererea scrisă și justificată a beneficiarului, exclusiv în scopul contractării.

(11) Proiectantul nu va fi implicat în actualizările financiare ale devizului după începerea execuției proiectului.

(12) Proiectantul nu răspunde civil sau penal, după caz, dacă instanțele judecătorești constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii, cu bună-credință și fără neglijență, a oricărui act sau fapt în legătură cu realizarea bugetului estimativ al investiției.

Articolul 425

Activitatea desfășurată de către proiectanți

(1) Proiectarea reprezintă ansamblul activităților desfășurate de proiectanți pentru conceperea și elaborarea documentațiilor tehnico-economice - în faze economice de fundamentare a investiției sau faze de proiectare succesive al căror conținut detaliază și dezvoltă succesiv și progresiv tema de proiectare, conceptul în soluția tehnică, până la elaborarea proiectului final de execuție.

(2) Proiectarea se încredințează prin contract, în totalitate sau pe specialități, către operatorii economici/persoane fizice autorizate, abilitate în condițiile legii să presteze activități de proiectare

Articolul 426

Răspunderea proiectanților

(1) Proiectanții de construcții răspund de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare la calitatea construcțiilor:

a) elaborarea documentațiilor de proiectare aferente stadiilor investiționale 1, 2, 3 și 4, precum și a documentațiilor de proiectare din stadiile 0 și 5, elaborate de către aceștia conform clauzelor contractuale;

b) precizarea prin proiect a clasei de consecințe a construcției;

c) asigurarea prin proiecte tehnice și detalii de execuție a nivelului de calitate corespunzător cerințelor, cu respectarea reglementărilor tehnice și a clauzelor contractuale;

d) prezentarea proiectelor elaborate în fața specialiștilor verificatori de proiecte, precum și soluționarea neconformităților și neconcordanțelor semnalate, atât cu privire la nerespectarea prevederilor minimale ale codurilor și/sau normelor de proiectare, cât și a temei de proiectare;

e) elaborarea caietelor de sarcini privind execuția lucrărilor, a caietelor de sarcini privind exploatarea, întreținerea și reparațiile, precum și, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcțiilor;

f) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuție determinante pentru lucrările aferente cerințelor și participarea pe șantier la verificările de calitate legate de acestea;

g) participarea, la solicitarea beneficiarului/dezvoltatorului, în limitele agreate prin condițiile contractuale, la activitatea de selecție, în calitate de consultant, a antreprenorului, cu scopul verificării conformării ofertei tehnice a acestuia cu proiectul elaborat;

h) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuție, din vina proiectantului, la construcțiile la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor;

i) participarea la recepția la terminarea lucrărilor executate;

j) asigurarea asistenței tehnice, conform clauzelor contractuale, pentru proiectele elaborate, pe perioada execuției construcțiilor sau a lucrărilor de intervenție asupra construcțiilor existente;

k) participarea proiectanților pe specialități la toate fazele de execuție determinante din proiect și a proiectantului-șef de proiect, după caz, la recepția la terminarea lucrărilor, în cazul în care aceștia au asigurat asistența tehnică.

(2) Proiectanții de construcții pot participa numai la elaborarea acelor proiecte pentru care sunt calificați prin diplomă universitară, în conformitate cu competențele stabilite, în condițiile legislației privind educația națională.

(3) Proiectanții semnează doar acele documentații de șantier pentru care au obligații, respectiv dispozițiile de șantier pe care le elaborează. Procesele-verbale de control al calității în faze determinante și procesul-verbal la terminarea lucrărilor vor fi semnate de către aceștia numai după ce acestea au fost semnate de responsabilii cu asigurarea calității lucrărilor de construire, respectiv dirigintele de șantier și responsabilul tehnic cu execuția.

(4) Proiectantul nu este răspunzător de controlul calității lucrărilor de execuție.

Capitolul I – Specialiști în proiectare

Articolul 427

Arhitecți

(1) Arhitecții, conductorii-arhitecți și arhitecții de interior își desfășoară activitatea cu respectarea Legii nr. 184/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Exercitarea profesiilor prevăzute la alin. (1) se realizează cu sau fără drept de semnătură.

(3) Exercitarea profesiilor prevăzute la alin. (1) se poate face atât în sectorul privat, cât și în sectorul public.

Articolul 428

Activitatea arhitectului

(1) Practica arhitectului în domeniile arhitecturii, arhitecturii de interior, urbanismului și amenajării teritoriului constă în:

a) activități specifice de arhitectură, respectiv arhitectură de interior, în condițiile art. 429, realizate sub responsabilitatea dreptului de semnătură;

b) activități specifice de arhitectură, care necesită calificări suplimentare dreptului de semnătură prevăzut de legislația specifică privind proiectarea de arhitectură în domeniul restaurării monumentelor istorice;

c) activități complementare arhitecturii, care nu necesită drept de semnătură conform legii, dar care pot fi exercitate de către arhitecți numai cu condiția obținerii altor certificări;

d) alte activități din domeniul proiectării, designului și artelor plastice, învățământului și cercetării științifice în domeniul construirii și tehnologiilor construirii, administrației și reglementării, care nu necesită asumarea responsabilității prin dreptul de semnătură, apartenența la Ordinul Arhitecților din România sau certificări suplimentare.

(2) Activitățile specifice de arhitectură prevăzute la alin. (1) lit. a) includ:

a) elaborarea și coordonarea concepției arhitecturale în scopul fundamentării dezvoltării investițiilor;

b) elaborarea și coordonarea proiectelor tehnice de execuție și a detaliilor de execuție pentru construcții;

c) elaborarea și coordonarea documentațiilor tehnice pentru studii de fezabilitate, documentații de avizare a lucrărilor de intervenții, documentații tehnice pentru autorizarea construirii, precum și a documentațiilor pentru obținerea avizelor necesare pentru aceasta;

d) coordonarea proiectelor de specialitate care compun proiectul pentru autorizarea construirii;

e) modelare denumită Proiectare asistată de calculator CAD sau metodologie colaborativă BIM - Modelarea informațiilor despre construcții;

f) realizarea detaliilor de execuție și urmărirea implementării proiectelor de arhitectură în cadrul activității asistenței tehnice a proiectantului, realizată în limitele condițiilor contractuale dintre părți;

g) recepția lucrărilor de arhitectură de către elaboratorul proiectului autorizat.

(3) Activitățile specifice de arhitectură prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt acele activități prevăzute de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Activitățile complementare prevăzute la alin. (1) lit. c) includ cel puțin:

a) urbanism și amenajarea teritoriului;

b) verificarea tehnică a proiectelor;

c) expertizarea tehnică a proiectelor;

d) dirigenția de șantier;

e) responsabilitatea tehnică a execuției lucrărilor în șantier;

f) auditarea energetică;

g) expertiza judiciară.

(5) Activitățile care pot fi realizate fără drept de semnătură includ:

a) concepția proiectelor de arhitectură, în condițiile în care acestea nu sunt destinate obținerii autorizațiilor de construire;

b) concepția proiectelor de amenajări și design interior, în condițiile în care proiectul nu include lucrări pentru care este necesară obținerea autorizației de construire;

c) design de mobilier, de produs și lucrări de grafică;

d) consultanță de specialitate;

e) arte aplicate;

f) scenografie;

g) educație, cercetare-inovare în domeniul construirii, materialelor de construcții și tehnologiilor;

h) cercetare științifică, critică și teorie în domeniul arhitecturii și construirii;

i) elaborare de reglementări tehnice;

j) administrație și control.

(6) Practica arhitecturii este un act complex de creație tehnică și estetică și de furnizare de servicii, care se realizează prin întocmirea de proiecte, coordonarea studiilor și documentațiilor conexe întocmite de alți specialiști, studii, teme și programe de cercetare, proiectare și concursuri de soluții, documentații tehnice, machete, relevee și alte asemenea activități.

(7) Arhitectul desfășoară o activitate de interes public conform legii.

Articolul 429

Arhitecții de interior

(1) Practica arhitectului de interior constă în abordarea oricărui tip de lucrări ce vizează spațiul interior al clădirilor existente sau aflate în stadiul de proiect sau execuție, indiferent de clasele de consecință și de programul de arhitectură, după cum urmează:

a) elaborarea temei de proiectare de arhitectură de interior, a releveului, a conceptului;

b) studiul, cercetarea, planificarea, consilierea și consultanța de specialitate, reglementarea specifică în domeniile arhitecturii de interior, utilizării materialelor de construcție și tehnologiilor specifice.

(2) Dreptul de semnătură al arhitectului de interior se exercită pe toate documentele/documentațiile tehnice ale proiectelor de arhitectură de interior elaborate, constând în piese scrise și desenate, în toate fazele de proiectare de arhitectură de interior prevăzute de lege, după cum urmează:

a) documentații pentru obținerea avizelor de specialitate solicitate prin certificatul de urbanism;

b) documentații tehnice pentru autorizarea lucrărilor de arhitectură de interior, precum și de branșare/racordare la utilități publice, unde este cazul;

c) managementul activității de proiectare de interior, supravegherea lucrărilor, asistența tehnică a lucrărilor, controlul și urmărirea de șantier;

d) în situația în care arhitectul de interior este șef de proiect de specialitate, acesta asigură coordonarea specialităților implicate în proiectul de arhitectură de interior și este responsabil pentru calitatea proiectului;

e) asistența clientului la încheierea și desfășurarea contractelor de antrepriză, pe parcursul lucrărilor și la recepția acestora.

Articolul 430

Ingineri proiectanți în domeniul construcțiilor

(1) Inginerul proiectant în domeniul construcțiilor este titularul unei diplome de inginer obținute în urma absolvirii, în cadrul unei instituții de învățământ superior recunoscute de statul român, care îndeplinește criteriile minime obligatorii de autorizare și acreditare pentru programele de studii universitare din domeniile de licență inginerie civilă și ingineria instalațiilor sau din domenii de licență conexe, din cadrul ramurii de științe „științe inginerești“, precum inginerie geologică, inginerie electrică, inginerie energetică și altele asemenea, pentru proiectarea unor lucrări specializate sau care fac obiectul unor reglementări tehnice specifice. Colectivele de proiectare de inginerie sunt alcătuite de către inginerul proiectant șef proiect specialitate, care este ajutat, după caz, de alți ingineri proiectanți și de tehnicieni specializați.

(2) Proiectarea de construcții este un act complex de creație tehnică, verificare și optimizare a procesului de construire, care se realizează prin întocmirea de proiecte, studii și documentații, teme și programe de cercetare, proiectare și concursuri, documentații tehnice și alte asemenea activități.

(3) Practica inginerului proiectant în domeniul construcțiilor constă în:

a) activități specifice de proiectare de construcții și/sau, după caz, de instalații;

b) activități complementare proiectării de construcții și de instalații care pot fi exercitate de către inginerii proiectanți de construcții numai cu condiția obținerii altor certificări;

c) alte activități din domeniul proiectării, învățământului și cercetării științifice în domeniul construirii și tehnologiilor construirii, administrației și reglementării care nu necesită asumarea responsabilității prin dreptul de semnătură sau certificări suplimentare.

(4) Activitățile specifice de proiectare de construcții prevăzute la alin. (3) lit. a) includ:

a) elaborarea și coordonarea concepției inginerești de construcții și instalații în scopul fundamentării dezvoltării investițiilor;

b) elaborarea proiectelor tehnice și a detaliilor de execuție pentru construcții și instalații în limita competențelor;

c) elaborarea componentelor inginerești ale studiilor de fezabilitate, documentațiilor tehnice pentru autorizarea construirii, precum și a documentațiilor pentru obținerea avizelor necesare pentru aceasta, în limita competențelor;

d) realizarea detaliilor și urmărirea implementării proiectelor de inginerie în cadrul activității asistenței tehnice a proiectantului, realizată în limitele condițiilor contractuale dintre părți.

(5) Activitățile complementare prevăzute la alin. (3) lit. b) includ, cel puțin:

a) verificarea tehnică a proiectelor pentru construcții;

b) expertizarea tehnică a construcțiilor;

c) dirigenția de șantier pentru construcții;

d) responsabilitatea tehnică a execuției lucrărilor în șantier pentru construcții;

e) auditarea energetică pentru construcții;

f) expertiza judiciară pentru construcții.

(6) Activitățile prevăzute la alin. (3) lit. c) includ:

a) educație, cercetare-inovare în domeniul construirii, materialelor de construcții și tehnologiilor;

b) consultanță de specialitate;

c) cercetare științifică, critică și teorie în domeniul construcțiilor;

d) elaborare de reglementări tehnice;

e) administrație și control.

(7) Inginerul proiectant în domeniul construcțiilor efectuează, pe baza temei primite de la șeful de proiect de specialitate sau de la șeful de proiect, după caz:

a) documentare specifică proiectului;

b) extragere de date din avize și alte date de temă;

c) modelare și analiză structurală sau de instalații;

d) evaluare a răspunsului general și local;

e) determinare de eforturi și deformații;

f) modelare denumită Proiectare asistată de calculator CAD sau metodologie colaborativă BIM - Modelarea informațiilor despre construcții.

(8) Inginerul proiectant în domeniul construcții întocmește următoarele documentații:

a) memoriul tehnic;

b) breviarul de calcul;

c) partea desenată a proiectului de inginerie, în situația în care colectivul de proiectare nu are în componență desenatori tehnici, sau întocmește tema de desen pentru desenatorii tehnici;

d) caiete de sarcini, specificații tehnice pentru construire;

e) program de asigurare a calității în faze determinante;

f) program de monitorizare în timpul construirii;

g) caiete de sarcini pentru exploatare, inclusiv programul de urmărire în timp al construcțiilor.

(9) Activitatea specifică desfășurată în cadrul proiectului de către inginerul proiectant în domeniul construcții este verificată de șeful de proiect de specialitate.

(10) Desenatorul tehnic este persoana care poate să întocmească modelele digitale, piesele desenate ale proiectului, listele de cantități și extrasele de materiale.

(11) Activitatea specifică desfășurată în cadrul proiectului de către desenatorul tehnic este verificată de către arhitect sau de către inginerul proiectant în domeniul construcții, în funcție de activitățile specifice realizate.

(12) Inginerul proiectant în domeniul construcții desfășoară o activitate de interes public conform legii.

Articolul 431

Ingineri/Arhitecți/Urbaniști de proiectare în peisagistică

(1) Inginerul/Arhitectul/Urbanistul de proiectare în peisagistică este absolvent al unui program de studii universitare de minimum 4 ani, cu diplomă din domenii de licență de profil, sau alt document echivalent eliberat de către instituțiile de învățământ superior recunoscute de statul român, care îndeplinesc criteriile minime obligatorii de autorizare și acreditare, sau specialist provenit din domenii conexe, precum arhitectura, urbanismul, ingineria, mediul, horticultura, care a urmat cursuri de specialitate postuniversitare în peisagistică sau care prin activitatea profesională cu o durată de minimum 5 ani a dobândit experiență profesională în domeniu.

(2) La elaborarea proiectelor de peisagistică participă și ingineri absolvenți ai domeniului de studii ingineria instalațiilor ingineri constructori, precum și de alte tipuri de ingineri în raport cu necesitățile obiectivului.

Capitolul II – Operatorii economici

Articolul 432

Operatorii economici care prestează servicii de proiectare

(1) Operatorii economici care prestează servicii de proiectare sunt persoane juridice înființate și organizate potrivit Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau potrivit Legii nr. 184/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după caz.

(2) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) îndeplinesc următoarele condiții:

a) obiectul principal de activitate constă în activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică legate de acestea;

b) au implementat un sistem de conducere și asigurare a calității activităților adaptat tipurilor de construcții pentru care prestează serviciile de proiectare;

c) au încheiat asigurări de răspundere civilă profesională în condițiile legii.

(3) În cazul în care o societate de proiectare desfășoară servicii de arhitectură și inginerie în construcții, societatea îndeplinește cerințele legale aplicabile atât pentru societățile de proiectare de arhitectură, cât și pentru societățile de proiectare de inginerie.

(4) Operatorii economici care prestează servicii de proiectare au obligația să aibă încheiate asigurări de răspundere civilă profesională la un nivel care să acopere riscurile minime asociate activității desfășurate și să aibă implementat un sistem propriu de asigurare a calității în vederea asigurării nivelului de calitate a serviciilor prestate care va cuprinde cel puțin managementul calității documentelor, managementul resurselor umane și managementul contractelor.

(5) Înființarea, organizarea și funcționarea societăților de proiectare de arhitectură se realizează potrivit Legii nr. 184/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar societățile de proiectare de inginerie sunt persoane juridice înființate și organizate potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu obiectul principal de activitate constând în activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea.

Capitolul III – Proiectantul general

Articolul 433

Proiectantul general

(1) Proiectantul general poate fi oricare dintre operatorii economici care prestează servicii de proiectare de arhitectură, respectiv inginerie și consultanță tehnică legate de acestea, sau o asociere de operatori economici care prestează servicii de proiectare, în acord cu prevederile art. 432, și care a încheiat relații contractuale cu dezvoltatorul/beneficiarul.

(2) Contractul de proiectare dintre dezvoltator/beneficiar și proiectantul general poate include toate specialitățile de proiectare implicate în proiectarea construcției.

(3) Proiectantul general care desfășoară activități de proiectare conform obiectului de activitate și care a încheiat relații contractuale cu dezvoltatorul/beneficiarul este responsabil de serviciile pe care urmează să le furnizeze, în regim propriu sau prin intermediul subantreprenorilor.

(4) În situația în care dezvoltatorul/beneficiarul încheie contracte separate pentru specialitățile implicate în proiect, în funcție de obiectul de activitate al societăților de proiectare, atunci unul dintre operatorii economici care prestează servicii de proiectare, conform art. 432, în funcție de specificul proiectului investițional în construcții, își va asuma rolul de coordonator al proiectului, asigurând poziția de șef de proiect, acest aspect fiind stipulat în fiecare dintre contractele de proiectare.

(5) Proiectantul general este, din punct de vedere contractual, prestatorul de servicii de proiectare, având următoarele obligații principale:

a) sesizarea beneficiarului/dezvoltatorului asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în cazul documentațiilor din stadiul 1 - Definirea temei de proiectare și determinarea fezabilității, în vederea soluționării;

b) stabilirea în stadiul 2 - Dezvoltarea conceptului proiectului, a nivelului de verificare necesar pe domenii/subdomenii de construcții sau specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, în funcție de clasa de consecințe a construcției;

c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate conceput și realizat prin personal propriu sau prin relații contractuale;

d) supunerea la recepție numai a proiectelor care corespund temei de proiectare, reglementărilor tehnice de proiectare aplicabile, cerințelor de calitate și pentru care a fost realizată verificarea de către specialiști verificatori pentru construcțiile din clasele de consecință CC2, CC3, CC4, prevăzute la art. 370 alin. (4).

(6) În realizarea serviciilor contractate, proiectantul general poate încheia contracte cu prestatori de servicii pe specialități, dar și cu alți prestatori de servicii necesare în vederea îndeplinirii clauzelor din contractul de proiectare încheiat cu dezvoltatorul/ beneficiarul.

(7) În vederea asigurării nivelului de calitate corespunzător, proiectantul general are dreptul de a supune proiectele spre verificare și către alți specialiști verificatori de proiecte față de cei prevăzuți în sistemul propriu de calitate.

Capitolul IV – Șeful de proiect

Articolul 434

Șeful de proiect

(1) Prin șef de proiect se înțelege specialistul arhitect cu drept de semnătură sau arhitect de interior cu drept de semnătură sau inginer proiectant în domeniul construcțiilor, cu rol în conducerea echipei de proiectare complexe, care include toate specialitățile, sau a echipei de proiectare pe specialități, stabilit în funcție de specificul proiectului.

(2) Șeful de proiect planifică desfășurarea proiectului, programează desfășurarea în timp, organizează activitățile și alocă resursele, coordonează echipa, asigură comunicarea cu beneficiarul/dezvoltatorul în cadrul echipei, cât și în exteriorul acesteia către forurile interesate, coordonează și validează din punct de vedere tehnic soluțiile tehnice elaborate pe specialități respectând viziunea arhitecturală și/sau funcțională și/sau tehnologică a autorului proiectului.

(3) Prin autorul proiectului se înțelege specialistul arhitect cu drept de semnătură sau arhitectul de interior cu drept de semnătură care întocmește conceptul arhitectural sau inginerul proiectant care întocmește conceptul ingineresc, în acord cu tema de proiectare, cu cerințele din legislația în construcții privind criteriile de performanță, precum și cu cerințele dezvoltatorului/beneficiarului, fără ca aceste cerințe să se situeze sub cerințele din cadrul prezentului cod și al reglementărilor tehnice aplicabile.

(4) În cazul clădirilor civile, poziția de șef de proiect revine în general arhitectului sau, pentru cazurile limitate prevăzute de lege, arhitectului de interior cu drept de semnătură.

(5) În cazul clădirilor cu programe specifice, poziția de șef de proiect poate reveni și inginerului proiectant în domeniul construcții, cu îndeplinirea condiției obligatorii ca în echipa de proiectare să participe și un arhitect cu drept de semnătură.

(6) În cazul construcțiilor inginerești, construcțiilor industriale sau agrozootehnice, poziția de șef de proiect poate reveni inginerului proiectant în domeniul construcții sau arhitectului.

(7) În cazul spațiilor verzi și/sau publice, precum și în cazul plantațiilor de protecție cu sau fără rol ecologic, poziția de șef de proiect poate reveni inginerului proiectant, arhitectului sau peisagistului.

Titlul VI – Experți tehnici atestați și verificatori de proiecte atestați

Capitolul I – Expertul tehnic atestat și expertizarea tehnică

Articolul 435

Expertul tehnic atestat

(1) Expertul tehnic atestat este specialistul cu activitate în construcții, arhitect sau inginer, atestat în unul sau mai multe domenii/subdomenii de construcții sau specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor sau pentru terenul de fundare care efectuează expertiza tehnică a construcțiilor, a execuției lucrărilor de construcții și, în situațiile prevăzute de lege, efectuează expertizarea tehnică a proiectelor.

(2) Expertizarea tehnică a proiectelor nu poate fi realizată de aceeași entitate (expert tehnic atestat sau persoană juridică la care este angajat/subcontractor expertul tehnic) care a realizat proiectul care se expertizează sau care a efectuat verificarea tehnică a proiectului care se expertizează.

(3) Atestarea tehnico-profesională și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică a expertului tehnic se realizează potrivit art. 436.

Articolul 436

Condiții privind atestarea experților tehnici

(1) În vederea atestării calității de expert tehnic, specialistul trebuie să facă dovada deținerii unei experiențe anterioare în domeniul construcțiilor și în proiectarea construcțiilor, stabilite prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.

(2) Expertizarea construcțiilor existente încadrate în Lista monumentelor istorice se va realiza numai de către experți tehnici atestați suplimentar în domeniul protejării monumentelor istorice, conform prevederilor art. 382 alin. (5).

(3) Dreptul de practică al experților tehnici, după caz, se acordă pe o durată nedeterminată și se confirmă periodic, din 5 în 5 ani.

(4) În vederea confirmării dreptului de practică, expertul tehnic prezintă dovada experienței de expert tehnic, precum și dovada efectuării cursurilor de pregătire profesională continuă.

(5) Condițiile obligatorii de atestare și confirmare periodică a dreptului de practică al experților tehnici, inclusiv cele privind capacitatea de muncă și sănătatea, se stabilesc prin Metodologia de atestare a experților tehnici, elaborată de ministerul cu atribuții în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și aprobată prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.

(6) Îndeplinirea condițiilor de capacitate de muncă și sănătate prevăzute la alin. (5) și (7) se dovedește prin efectuarea examenelor medicale prealabil solicitării confirmării dreptului de practică.

(7) Prin excepție de la alin. (3), confirmarea dreptului de practică a experților tehnici care au împlinit vârsta de 70 de ani se face anual în privința îndeplinirii condițiilor de capacitate de muncă și sănătate.

Articolul 437

Expertizarea tehnică

(1) Expertizarea tehnică a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor este o activitate complexă care cuprinde, după caz, încercări, relevee, măsurători privind deformațiile și deplasările, analize și evaluări, necesare evaluării stării tehnice a unei construcții existente sau nefinalizate, a modului în care au fost executate lucrările de construire sau a modului în care un proiect respectă reglementările tehnice în vederea asigurării ansamblului de cerințe fundamentale aplicabile prevăzute de lege. Expertizarea tehnică se poate realiza pentru fiecare cerință fundamentală de calitate.

(2) Expertizarea tehnică se realizează în mod obligatoriu în următoarele situații:

a) pentru fundamentarea proiectului de intervenții asupra construcțiilor existente;

b) în cazul dezastrelor sau accidentelor cauzate de factori naturali sau antropici, inclusiv activități tehnologice, în vederea evaluării stării tehnice a construcțiilor avariate;

c) la expirarea duratei de existență proiectate a construcțiilor;

d) la evaluarea influenței realizării unei construcții sau a unei intervenții la o construcție existentă, inclusiv a demolării acesteia, asupra vecinătăților.

(3) Expertizarea tehnică se realizează și în următoarele situații:

a) la cererea beneficiarului sau dezvoltatorului privind proiectul sau realizarea lucrărilor de construcții în perioada de exploatare a construcțiilor;

b) la cererea beneficiarului sau dezvoltatorului pentru evaluarea construcțiilor existente și recomandarea, dacă este cazul, a măsurilor de intervenție;

c) la solicitarea companiilor de asigurări;

d) la solicitarea instanțelor de judecată.

(4) Expertizele la construcțiile existente se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcției, iar sinteza raportului de expertiză tehnică se înregistrează în Registrul național al construcțiilor.

(5) Înregistrarea sintezei raportului de expertiză tehnică în Registrul național al construcțiilor se realizează cu respectarea legii speciale în domeniul protecției persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.

Articolul 438

Intervențiile asupra construcțiilor existente

Intervențiile asupra construcțiilor existente se efectuează numai pe baza următoarelor documente elaborate conform legii, în funcție de specificul acestora:

a) studii de diagnosticare ale construcției afectate, respectiv: studii de identificare a alcătuirilor constructive, inclusiv cele ce utilizează substanțe nocive, studii specifice pentru monumente istorice, situri arheologice, studii urbanistice, studii peisagistice, studii privind evoluția deplasărilor spațiale și deformațiilor, analiza compatibilității conformării spațiale a clădirii existente cu normele specifice funcțiunii și a măsurii în care aceasta răspunde cerințelor fundamentale de calitate aplicabile;

b) expertize tehnice întocmite de experți tehnici atestați pentru cerințele fundamentale de calitate relevante;

c) audit energetic întocmit de un auditor energetic pentru clădiri.

Articolul 439

Obligațiile expertului tehnic atestat

(1) Expertul tehnic atestat are următoarele obligații:

a) elaborarea notei tehnice de constatare, în scopul stabilirii stării tehnice a construcției din punctul de vedere al asigurării cerințelor fundamentale de calitate a construcțiilor, în principal a cerințelor referitoare la rezistența mecanică și stabilitate, securitate la incendiu și siguranță în exploatare, prin aplicarea metodei de evaluare calitativă pe baza examinării directe, la fața locului, a clădirii, conform reglementărilor tehnice în vigoare din domeniul construcțiilor;

b) respectarea reglementărilor tehnice privind investigarea și evaluarea construcțiilor, în vigoare la data semnării contractului de expertiză, în cazul în care expertiza tehnică fundamentează un proiect de construire sau intervenție la o construcție existentă, atunci expertiza tehnică va fi realizată pe baza legislației existente la data aplicării pentru obținerea autorizației de construire;

c) limitarea acțiunilor strict în domeniile/subdomeniile de construcții sau specialitățile pentru instalațiile aferente construcțiilor pentru care deține atestare;

d) completarea la zi a registrului de evidență a expertizelor tehnice efectuate;

e) transmiterea informațiilor din sinteza rapoartelor de expertiză tehnică realizată potrivit art. 437 alin. (4);

f) încheierea unei asigurări de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică pentru desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care a fost atestat.

(2) Expertul tehnic atestat răspunde, potrivit obligațiilor ce îi revin, pentru concluziile expertizei sale, pe toată durata de existență proiectată a construcției, ori până la realizarea unei noi expertize pentru viciile construcției neidentificate ca urmare a nerespectării normelor privind evaluarea la data realizării expertizei.

(3) În situația în care expertul tehnic a evaluat o construcție existentă la cererea beneficiarului construcției, ori la sfârșitul duratei de existență proiectată sau a perioadei de răspundere a factorilor implicați, iar prin expertiză a fost constatată îndeplinirea cerințelor fundamentale, atunci expertul tehnic care a evaluat construcția răspunde pentru concluzia evaluării în limitele exigenței de calitate evaluate de acesta și stabilește un program de urmărire în timp a construcției.

(4) În situația prevăzută la alin. (3), expertul tehnic precizează și perioada de timp pentru care construcția, sistemul sau subsistemul component al construcției mai poate funcționa în condițiile date, iar în programul de urmărire în timp a construcției precizează atât perioada de timp în care va fi realizată activitatea de urmărire în timp, cât și frecvența de realizare.

(5) Rezultatul expertizei prevăzute la alin. (3) poate fi prelungirea duratei de existență proiectate a construcției și indicarea perioadei de timp maxime în care se va realiza o nouă evaluare.

(6) Dezvoltatorul/Beneficiarul/Administratorul este singurul responsabil de respectarea programului de urmărire în situațiile prevăzute la alin. (3) și (4).

(7) Este interzisă semnarea de către expertul tehnic atestat a documentelor care nu sunt elaborate de către acesta, cum ar fi relevee sau documentații tehnice întocmite pentru alte domenii/subdomenii de construcții și specialitățile de instalații pentru care nu este atestat și pentru care nu a întocmit expertiza tehnică.

(8) Expertul tehnic constată, dacă este cazul, necesitatea intervenției și propune soluții privind intervenția asupra construcției existente.

(9) În situația prevăzută la alin. (8), proiectantul și verificatorul tehnic care au întocmit/verificat proiectul tehnic de intervenție răspund pentru soluția de intervenție proiectată, în condițiile legii.

Secțiunea a 2-a – Verificatorii de proiecte atestați

Articolul 440

Verificarea tehnică a proiectelor

(1) Verificarea tehnică a proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerințele fundamentale aplicabile se efectuează de către specialiști verificatori de proiecte atestați, alții decât specialiștii elaboratori ai proiectelor supuse verificării.

(2) Verificarea proiectelor se realizează de către verificatorii de proiect atestați în condițiile legii, persoane fizice sau persoane juridice care au în componența lor verificatori de proiect atestați, care nu au participat la elaborarea proiectului.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), verificarea tehnică a proiectelor încadrate în CC1 nu este necesară, răspunderea privind respectarea normativelor de proiectare fiind exclusiv a arhitecților și inginerilor care au elaborat proiectul.

(4) Verificarea tehnică a proiectelor se face diferențiat pe niveluri de verificare a proiectelor, în funcție de încadrarea construcțiilor în clase de consecințe, după cum urmează:

a) verificarea de nivel 1;

b) verificarea de nivel 2;

c) verificarea de nivel 3;

d) verificarea de nivel 4.

(5) Verificarea tehnică a proiectelor care vizează intervenții asupra construcțiilor existente încadrate în Lista Monumentelor Istorice se face numai de către verificatori de proiecte atestați suplimentar în domeniul protejării monumentelor istorice, conform prevederilor art. 382 alin. (5).

Articolul 441

Verificarea de nivel 1 - NVP1

(1) Verificarea de nivel 1 se efectuează pentru construcțiile aflate în CC1.

(2) Verificarea de nivel 1 se caracterizează prin asumarea răspunderii de către arhitecții și inginerii care au elaborat proiectul, pentru proiectul întocmit, fără a exista obligația verificării proiectului de către verificatori de proiecte atestați.

Articolul 442

Verificarea de nivel 2 - NVP2

(1) Verificarea de nivel 2 se efectuează pentru construcțiile aflate în CC2.

(2) Verificarea de nivel 2 se caracterizează printr-o verificare amănunțită și se realizează de către verificatori tehnici atestați.

(3) Verificatorul tehnic pentru verificarea de nivel 2 poate fi persoană fizică atestată sau persoană juridică autorizată, care nu a participat la elaborarea proiectului.

(4) Verificarea de nivel 2 este o verificare calitativă cu privire la următoarele elemente obligatorii:

a) datele de intrare, respectiv corectitudinea încadrării în clase de consecință, ipotezele de calcul, combinații de încărcări, valorile coeficienților parțiali de siguranță, scenarii de funcționare, corelarea parametrilor de consum al utilajelor cu capacitățile instalațiilor, rute de evacuare, schemele instalațiilor.

b) memoriul tehnic pentru conformitatea proiectului cu prevederile legale în vigoare;

c) constructibilitatea, respectiv posibilitatea punerii în operă în acord cu terenul, cu tehnicile și tehnologiile și cu materialele existente și agrementate;

d) corectitudinea principială a planurilor, secțiunilor și detaliilor;

e) conținutul proiectului, verificatorul asigurându-se că proiectul conține toate componentele impuse prin lege, corespunzător fazei de proiectare în care se află proiectul;

f) respectarea cerințelor fundamentale aplicabile prevăzute în proiect;

g) considerarea în proiectare a conceptelor și/sau condițiilor de durabilitate a construcției, de mediu, de reziliență și de sustenabilitate economică;

h) existența în cadrul proiectului a caietului de sarcini pentru exploatare.

Articolul 443

Verificarea de nivel 3 - NVP3

(1) Verificarea de nivel 3 se efectuează pentru construcțiile aflate în CC3.

(2) Verificarea de nivel 3 se realizează de către verificatori tehnici atestați sau de societăți de verificare autorizate în condițiile prezentului cod, care nu au participat la elaborarea proiectului.

(3) Verificarea de nivel 3 este o verificare calitativă și cantitativă care, suplimentar elementelor obligatorii incluse în verificarea de nivel 2, cuprinde și următoarele elemente obligatorii:

a) corectitudinea modelelor de calcul, a calculelor de dimensionare globale și locale;

b) planurile, secțiunile și detaliile de nivel detaliat;

c) corespondența între toate piesele proiectului: calcule, desene.

(4) În sensul alin. (3) lit. a) se realizează o revizuire a tuturor calculelor efectuate de proiectant și se confirmă corectitudinea acestora.

Articolul 444

Verificarea de nivel 4 - NVP4

(1) Verificarea de nivel 4 se efectuează pentru construcțiile aflate în CC4.

(2) Verificarea de nivel 4 se caracterizează printr-o abordare extinsă și se realizează de către verificatori tehnici, persoane fizice atestate sau de către o societate de verificare, persoană juridică autorizată în condițiile legii, care nu a participat la elaborarea proiectului.

(3) Verificarea de nivel 4 este o verificare calitativă și cantitativă care, suplimentar elementelor obligatorii incluse în verificarea de nivel 3, cuprinde și următoarele elemente obligatorii:

a) calcul paralel și independent amănunțit la nivel global, precum și în punctele critice cu instrumente și metode de calcul de nivel cel puțin egale cu cele utilizate în proiectare de către colectivul interdisciplinar de proiectanți;

b) planurile, secțiunile, fațadele și doar detaliile care pot avea un efect critic în îndeplinirea cerințelor fundamentale;

c) corelarea între toate piesele principale ale proiectului: breviare globale de calcul, desenele indicate la lit. b) și caiete de sarcini;

d) corectitudinea specificațiilor din caietele de sarcini pentru execuția lucrărilor de construire și exploatare.

(4) Diferențele valorice între calculul efectuat de către proiectant și calculul paralel efectuat de verificator nu trebuie să depășească 5%. În situația în care diferențele valorice sunt mai mari, proiectul trebuie revizuit, iar verificarea trebuie reluată ulterior revizuirii.

(5) Verificarea de nivel 4 se face fie de către verificatorii de proiecte atestați, fie de către societățile de verificare organizate potrivit art. 449.

Articolul 445

Obligațiile verificatorului tehnic

(1) Verificatorul tehnic are următoarele obligații:

a) respectarea reglementărilor tehnice privind proiectarea și verificarea tehnică a construcțiilor, în vigoare la data depunerii documentației pentru obținerea autorizației de construire;

b) respectarea nivelului de verificare a proiectării în conformitate cu clasa de consecințe în care se încadrează construcția proiectată, a prevederilor și cerințelor legate de nivelul de verificare respectiv;

c) efectuarea verificării proiectelor strict în domeniile/ subdomeniile de construcții sau specialitățile pentru instalațiile aferente construcțiilor pentru care este atestat;

d) elaborarea referatului de verificare tehnică;

e) completarea la zi a registrului de evidență a proiectelor verificate;

f) încheierea unei asigurări de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică pentru desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care a fost atestat.

(2) Este interzisă verificarea și semnarea de către verificatorul atestat a releveelor sau a documentațiilor tehnice întocmite pentru alte cerințe fundamentale decât cea pe care o verifică.

(3) Fazele de proiectare pe care le verifică verificatorul tehnic sunt: proiectul pentru autorizarea construirii - PAC, proiect tehnic de execuție - PTh, detalii de execuție - DE.

(4) Verificatorul tehnic nu verifică studiile de fezabilitate, conceptul și proiectul real executat.

(5) Verificatorul tehnic nu are responsabilitatea verificării dispozițiilor de șantier, cu excepția investițiilor de consolidare a clădirilor și a clădirilor monument istoric.

(6) Verificatorul tehnic nu are responsabilitatea verificării lucrărilor de construire pe șantier.

(7) Misiunea verificatorului tehnic se încheie la predarea proiectului, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (5).

(8) În situația în care nivelul de verificare a proiectării este NVP4, referatul de verificare elaborat este însoțit de notele de calcul și dimensionare.

(9) Verificatorului tehnic atestat îi este interzisă expres orice intervenție în alegerea și/sau modificarea soluțiilor de proiectare arhitecturală sau inginerească.

(10) Verificatorul tehnic atestat are rolul exclusiv de a certifica că proiectul întocmit de către arhitecții sau inginerii proiectanți, după caz, respectă prevederile la cerințele fundamentale pentru care a fost atestat conform legii.

Articolul 446

Răspunderea verificatorului tehnic

(1) Verificatorul tehnic atestat, proiectantul atestat sau societatea de verificare tehnică a proiectelor pentru construcții răspunde timp de 10 ani de la data predării/recepționării construcției pentru concluziile verificărilor realizate, precum și după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existență a construcției, pentru viciile structurii de rezistență rezultate din nerespectarea normelor de proiectare în vigoare la data realizării ei.

(2) Răspunderea verificatorului tehnic atestat este:

a) limitată în cazul NVP2, proporțională cu tipul de verificare, răspunderea verificatorului suprapunându-se cu răspunderea proiectantului numai pentru ceea ce a verificat, conform art. 452 alin. (4);

b) avansată în cazul NVP3 și NVP4, proporțională cu tipul de verificare, răspunderea verificatorului suprapunându-se cu răspunderea proiectantului numai pentru ceea ce a verificat, conform art. 443 alin. (3) și art. 444 alin. (3).

Articolul 447

Verificatorul de proiecte atestat

Verificatorul de proiecte este specialistul cu activitate în proiectarea construcțiilor atestat în unul sau mai multe domenii/subdomenii de construcții sau specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, care efectuează verificarea tehnică a proiectelor pentru construcții și amenajări noi sau pentru intervenții asupra construcțiilor existente, încadrate de proiectant în clasele de consecință CC2, CC3 și CC4, cu privire la respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerințele fundamentale aplicabile.

Articolul 448

Atestarea verificatorilor de proiecte

(1) În vederea atestării calității de verificator de proiect, prevăzute la art. 382 alin. (1), specialistul trebuie să facă dovada deținerii unei experiențe anterioare în domeniul construcțiilor și în proiectarea construcțiilor, care se stabilesc prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.

(2) Dreptul de practică al verificatorilor se acordă pe durată nedeterminată și se confirmă periodic.

(3) Condițiile obligatorii de atestare și confirmare periodică a dreptului de practică al verificatorilor de proiect, inclusiv cele privind capacitatea de muncă și sănătatea, se stabilesc prin metodologia de atestare, aprobată prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.

(4) Îndeplinirea condițiilor de sănătate stabilite prin metodologia prevăzută la alin. (3) se dovedește prin adeverința medicală de medicina muncii.

Articolul 449

Societăți de verificare tehnică a proiectelor pentru construcții

(1) Societățile de verificare tehnică a proiectelor pentru construcții sunt persoane juridice înființate și organizate potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu obiectul de activitate principal constând în activități de arhitectură și inginerie, activități de testări și de analiză tehnică.

(2) Nu poate avea calitatea de verificator tehnic aceeași persoană juridică autorizată care a elaborat proiectul care se verifică, indiferent de relația contractuală ca angajat/contractant, existentă între cele două entități.

(3) Obligațiile și responsabilitățile societăților de verificare tehnică a proiectelor pentru construcții sunt:

a) să efectueze verificarea tehnică în acord cu nivelurile de verificare ale proiectării, diferențiat pe clase de consecințe;

b) să aibă implementat un sistem de conducere și asigurare a calității activităților pe care le desfășoară adaptat tipurilor de construcții și claselor de consecințe ale construcțiilor pentru care poate să ofere servicii, în conformitate cu standardele aplicabile sistemului de conducere și de asigurare a calității;

c) să nu încheie contracte de servicii de verificare tehnică de proiectare, pentru care nu dețin proceduri în sistemul calității și/sau nu dețin personal calificat corespunzător tipologiei proiectului ce face obiectul contractului de servicii de verificare tehnică;

d) să întocmească și să actualizeze trimestrial registrul electronic de evidență a activității și a lucrărilor de verificare tehnică la care au participat, precum și a celor în curs de prestare;

e) să pună la dispoziția autorităților cu atribuții de control în construcții, la solicitarea acestora, documentele întocmite în exercitarea obligațiilor ce le revin;

f) să încheie o asigurare de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică pentru desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care au fost autorizate, la un nivel care să acopere riscurile minime asociate activității desfășurate.

(4) Autorizarea societăților de verificare a proiectelor se realizează de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, pe baza unui raport din care rezultă:

a) societatea de verificare tehnică a proiectelor a desfășurat în ultimul an fiscal încheiat integral activități de verificare a proiectelor tehnice pentru construcții în integralitatea lor sau faze de proiectare ale acestora. Activitățile respective vor fi certificate prin existența registrului electronic al verificărilor tehnice;

b) societatea de verificare tehnică are angajați verificatori de proiecte atestați.

(5) Confirmarea dreptului de practică a societăților de verificare a proiectelor se realizează de către ministerul responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor o dată la 5 ani, pe baza unui raport din care rezultă faptul că societatea de verificare tehnică a proiectelor a menținut criteriile pentru care a fost autorizată, în fiecare an fiscal încheiat integral până la data solicitării.

(6) Societățile de verificare a proiectelor pentru construcții pot încheia contracte de colaborare cu verificatori de proiecte atestați, pentru acele exigențe pe care societatea nu le poate asigura prin personalul propriu angajat, în vederea întregirii necesarului de exigențe pentru proiectele verificate.

(7) În vederea verificării tehnice a unui proiect, cel puțin pentru nivelurile de verificare a proiectării pentru construcțiile aflate în CC4, beneficiarul/dezvoltatorul poate încheia contracte de prestări servicii de verificare tehnică cu una sau mai multe societăți de verificare tehnică a proiectelor pentru construcții.

(8) În cazul în care proiectul este verificat tehnic de către o societate de verificare tehnică a proiectelor, răspunderea privind verificarea tehnică revine societății de verificare tehnică.

Titlul VII – Executanții

Articolul 450

Dispoziții generale privind executanții

(1) Executanții sunt persoanele fizice sau juridice care au un rol în întreg ciclul de executare a unei construcții, respectiv realizarea și verificarea realizării construcției. Consultanții, experții tehnici și executanții specializați cu urmărirea în timp prevăzuți de art. 550 alin. (15) au un rol și pe perioada de utilizare a construcției.

(2) În sensul prezentului cod, au calitatea de executanți următorii factori implicați:

a) antreprenori în construcții;

b) responsabil cu verificarea execuției, respectiv dirigintele de șantier și responsabilul tehnic cu execuția;

c) consultanți și alți specialiști.

Articolul 451

Răspunderea executanților

(1) Executanții răspund potrivit obligațiilor ce le revin în conformitate cu dispozițiile prezentului cod și reglementărilor specifice, precum și conform contractelor încheiate cu beneficiarul sau dezvoltatorul.

(2) Condițiile contractuale agreate între părți nu pot stabili răspunderi inferioare celor legale.

(3) Executanții răspund potrivit obligațiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcției, ivite într-un interval de 10 ani de la recepția la terminarea lucrării, precum și după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existență a construcției, pentru viciile structurii de rezistență rezultate din nerespectarea proiectului și/sau normelor de execuție în vigoare la data realizării ei.

(4) În cazul în care între diferite stadii ale ciclului de viață al proiectului de investiții sau chiar în timpul desfășurării unui stadiu, unul dintre executanți este înlocuit de alt executant, indiferent de motivele pentru care a fost înlocuit, noul executant preia responsabilitatea integrală, își asumă lucrarea și ducerea la bun sfârșit a misiunii sale, numai după ce raporturile contractuale dintre beneficiar și executantul înlocuit s-au încheiat.

(5) Preluarea responsabilității de către noul executant se face în formă scrisă.

(6) În situația prevăzută la alin. (4) executantul înlocuit răspunde pentru ce a prestat și a semnat până la înlocuirea sa pentru vicii ascunse ale construcției rezultate în urma unei erori de-ale sale. Dacă produsul rezultat din prestația sa își pierde proprietățile de performanță vizate ca urmare a modificării soluției de către cel care îl înlocuiește, atunci executantul înlocuit este exonerat de răspundere.

(7) Drepturile de autor și de proprietate intelectuală se supun legislației aplicabile în materie.

Capitolul I – Antreprenori în construcții

Secțiunea 1 – Antreprenorul general

Articolul 452

Antreprenorul general

(1) Antreprenorul general este persoana juridică sau o asociere de persoane juridice care desfășoară activități de execuție lucrări conform obiectului de activitate și care a încheiat relații contractuale cu dezvoltatorul/beneficiarul, pentru execuția de lucrări pe care urmează să le execute, în regim propriu sau prin intermediul subantreprenorilor.

(2) În realizarea lucrării contractate antreprenorul general poate încheia contracte cu antreprenori de specialitate și furnizori.

(3) Antreprenorul general este, din punct de vedere contractual, executantul lucrărilor de construire, având următoarele obligații principale:

a) sesizarea beneficiarului/dezvoltatorului asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în proiecte, în vederea soluționării;

b) sesizarea, prin responsabilul tehnic cu execuția, în termen de 24 de ore, a I.S.C. în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuției lucrărilor;

c) începerea execuției lucrărilor numai la construcții autorizate în condițiile legii și numai în baza și în conformitate cu proiecte tehnice de execuție verificate, în condițiile art. 440;

d) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate conceput și realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuția autorizați;

e) convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuției și asigurarea condițiilor necesare efectuării acestora, în scopul obținerii acordului de continuare a lucrărilor;

f) soluționarea neconformităților, a defectelor și a neconcordanțelor apărute în fazele de execuție, numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectant cu acordul beneficiarului/ dezvoltatorului;

g) utilizarea în execuția lucrărilor numai a produselor și a procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care există agremente tehnice, care conduc la realizarea cerințelor, precum și gestionarea probelor-martor; înlocuirea produselor și a procedeelor prevăzute în proiect cu altele care îndeplinesc condițiile precizate și numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectanți cu acordul beneficiarului/dezvoltatorului;

h) respectarea proiectelor și a detaliilor de execuție pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor;

i) supunerea la recepție numai a construcțiilor care corespund cerințelor de calitate și pentru care a predat beneficiarului/dezvoltatorului documentele necesare întocmirii cărții tehnice a construcției;

j) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepție a lucrărilor de construcții;

k) remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de execuție, cât și în perioada de garanție stabilită potrivit art. 531;

l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor inițială, la terminarea execuției lucrărilor;

m) stabilirea răspunderilor tuturor participanților la procesul de producție - factori de răspundere, colaboratori, subcontractanți - în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calității adoptat și cu prevederile legale în vigoare;

n) notificarea dezvoltatorului/beneficiarului și a proprietarului cu privire la finalizarea lucrării și solicitarea convocării comisiei de recepție;

o) respectarea obligațiilor privind protecția mediului și altor obligații conform autorizației de construire pentru etapa de execuție.

(4) Antreprenorul general este răspunzător față de beneficiar/dezvoltator pentru executarea întregii lucrări în baza contractului de antrepriză încheiat cu acesta.

Secțiunea a 2-a – Antreprenorul de specialitate

Articolul 453

Antreprenorul de specialitate

(1) Antreprenorul de specialitate este specialistul, persoana juridică sau persoană fizică, contractat de către antreprenorul general, în vederea executării unor activități specifice, a unor părți ori elemente ale lucrării sau serviciilor, pentru care deține specializarea necesară.

(2) Antreprenorul de specialitate răspunde față de antreprenorul general pentru partea de lucrare la care s-a angajat prin intermediul contractului de subantrepriză.

Capitolul II – Responsabili cu verificarea execuției

Secțiunea 1 – Dirigintele de șantier

Articolul 454

Dirigintele de șantier

(1) Dirigintele de șantier este specialistul cu activitate în construcții autorizat, cu atribuții privind verificarea execuției corecte a lucrărilor de construcții, în conformitate cu documentațiile tehnice/documentațiile tehnico-economice aferente.

(2) Dirigintele de șantier își desfășoară activitatea ca angajat/contractant al dezvoltatorului sau beneficiarului, după caz, în vederea verificării execuției corecte a lucrărilor de construcții, pe tot parcursul lucrărilor, fiind independent față de ceilalți factori implicați.

(3) Activitatea dirigintelui de șantier este incompatibilă cu orice activitate de proiectare, execuție, verificare sau expertiză pentru lucrarea în care este implicat ca diriginte de șantier.

(4) Autorizarea și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al diriginților de șantier se realizează de către I.S.C.

(5) Lucrările de intervenție asupra construcțiilor existente încadrate în Lista monumentelor istorice se vor realiza numai cu diriginți de șantier autorizați suplimentar în domeniul protejării monumentelor istorice, conform prevederilor art. 382 alin. (5).

Articolul 455

Condiții privind autorizarea si exercitarea dreptului de practică al diriginților de șantier

(1) Dreptul de practică al diriginților de șantier se acordă pe durată nedeterminată și se confirmă periodic, potrivit legislației.

(2) Prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor se stabilesc condiții obligatorii de autorizare și confirmare periodică a dreptului de practică al diriginților de șantier, cu scopul determinării capacității de muncă și a sănătății persoanelor care urmează să fie autorizate sau al căror drept de practică urmează să fie confirmat.

Articolul 456

Atribuțiile și obligațiile dirigintelui de șantier

(1) Dirigintele de șantier are următoarele atribuții și obligații:

a) cunoaște prevederile proiectului pentru autorizarea construirii și ale proiectului tehnic de execuție, verificat în condițiile art. 440;

b) participă nemijlocit la verificarea continuă a lucrărilor de execuție, inclusiv la fazele determinante prevăzute în planul de control al calității lucrărilor de construcții;

c) întocmește rapoarte de neconformitate în cazul în care constată neconcordanțe între cerințele și prevederile proiectului de execuție și lucrarea pusă în operă sau neconformități ale calității execuției, rapoarte pe care le înaintează proiectantului spre soluționare;

d) oprește execuția lucrărilor de construcții în cazul în care se produc accidente tehnice și/sau constată abateri de la prevederile reglementărilor tehnice și/sau de la prevederile proiectului de execuție, înștiințează I.S.C. în termen de 24 de ore sau, după caz, structurile proprii de control din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Protecție și Pază și Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și permite reluarea lucrărilor numai după remedierea acestora;

e) pune la dispoziția autorităților de control, la solicitarea acestora, documentele întocmite în exercitarea obligațiilor ce îi revin;

f) întocmește și ține la zi registrul electronic de evidență a activității cu lucrările de construcții la care își desfășoară activitatea;

g) participă la cursurile de perfecționare profesională continuă a specialiștilor în construcții, pentru domeniile/ subdomeniile pentru care este autorizat;

h) încheie o asigurare de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică pentru desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care a fost autorizat, la un nivel care să acopere riscurile minime asociate activității desfășurate;

i) asigură menținerea, pe toată durata de valabilitate a autorizației, a condițiilor care au stat la baza autorizării în ceea ce privește deținerea unei legitimații valabile de electrician autorizat sau de instalator de gaze autorizat emisă de autoritatea de reglementare în domeniu, pentru domeniile/ subdomeniile specifice;

j) asigură secretariatul comisiei de recepție la terminarea lucrărilor, întocmește, în numele dezvoltatorului/beneficiarului/ administratorului, documentele de recepție la terminarea lucrărilor și întocmește cartea tehnică a construcției.

(2) Atribuțiile și obligațiile prevăzute la alin. (1) nu sunt limitative, dirigintele de șantier putând participa, în calitate de reprezentant al dezvoltatorului/beneficiarului, la toate fazele privind realizarea construcțiilor, în limitele atribuțiilor stabilite de lege.

Secțiunea a 2-a – Responsabilul tehnic cu execuția

Articolul 457

Responsabilul tehnic cu execuția

(1) Responsabilul tehnic cu execuția este specialistul cu activitate în construcții autorizat, cu atribuții privind asigurarea calității execuției lucrărilor de construcții pe care le coordonează, din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul procesului de execuție.

(2) Responsabilul tehnic cu execuția își desfășoară activitatea ca angajat/contractant al antreprenorului în vederea asigurării nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile.

(3) Autorizarea și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al responsabililor tehnici cu execuția se realizează de către I.S.C.

(4) Lucrările de intervenție asupra construcțiilor existente încadrate în Lista monumentelor istorice se vor realiza numai cu responsabilii tehnici cu execuția autorizați suplimentar în domeniul protejării monumentelor istorice, conform prevederilor art. 393 alin. (5).

Articolul 458

Condiții privind autorizarea si exercitarea dreptului de practică al responsabililor tehnici cu execuția

(1) Dreptul de practică al responsabililor tehnici cu execuția se acordă pe durată nedeterminată și se confirmă periodic, potrivit legislației.

(2) Prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor se stabilesc condiții obligatorii de autorizare și confirmare periodică a dreptului de practică al responsabililor tehnici cu execuția, cu scopul determinării capacității de muncă și a sănătății persoanelor care urmează să fie autorizate sau al căror drept de practică urmează să fie confirmat.

Articolul 459

Atribuțiile și obligațiile responsabilului tehnic cu execuția - RTE

(1) Responsabilul tehnic cu execuția are, în principal, următoarele atribuții și obligații:

a) cunoaște prevederile proiectului pentru autorizarea construirii și ale proiectului tehnic de execuție, verificat în condițiile art. 440;

b) verifică existența fișelor și proiectelor tehnice de execuție, a procedurilor de realizare a lucrărilor corespunzătoare caietelor de sarcini din proiectul tehnic de execuție;

c) verifică respectarea graficelor de realizare a construcțiilor, altele decât cele prevăzute în proiectul tehnic de execuție;

d) participă nemijlocit la verificarea continuă a lucrărilor de execuție, inclusiv la fazele determinante prevăzute în planul de control al calității lucrărilor de construcții;

e) pune la dispoziția dezvoltatorului documentația de execuție întocmită, în vederea constituirii/completării, după caz, a cărții tehnice a construcției;

f) oprește execuția lucrărilor de construcții când constată neconformități care pot afecta calitatea acestora;

g) oprește execuția lucrărilor de construcții în cazul în care se produc accidente tehnice și/sau constată abateri de la prevederile proiectului tehnic de execuție, înștiințează în termen de 24 de ore I.S.C sau, după caz, structurile proprii de control din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Protecție și Pază și Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și permite reluarea lucrărilor numai după remedierea acestora;

h) pune la dispoziția autorităților cu atribuții de control în construcții, la solicitarea acestora, documentele întocmite în exercitarea obligațiilor ce îi revin;

i) întocmește și ține la zi registrul electronic de evidență a activității pentru lucrările de construcții pe care le coordonează tehnic și de care răspund;

j) participă la cursuri de perfecționare profesională continuă a specialiștilor în construcții, în domeniile/subdomeniile pentru care este autorizat;

k) asigură menținerea, pe toată durata de valabilitate a autorizației, a condițiilor care au stat la baza autorizării în ceea ce privește deținerea unei legitimații valabile de electrician autorizat sau de instalator de gaze autorizat emisă de autoritatea de reglementare în domeniu, pentru domeniile/ subdomeniile specifice;

l) încheie o asigurare de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică pentru desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care a fost autorizat, la un nivel care să acopere riscurile minime asociate activității desfășurate.

(2) Atribuțiile și obligațiile prevăzute la alin. (1) nu sunt limitative, responsabilul tehnic cu execuția putând participa, în calitate de reprezentant al antreprenorului, la toate fazele privind realizarea construcțiilor, în limitele atribuțiilor stabilite prin reglementările tehnice în construcții aplicabile în vigoare.

(3) I.S.C. poate decide autorizarea concomitentă a persoanelor atât ca diriginți de șantier, cât și ca responsabili tehnici cu execuția, ca specialiști în execuție, o persoană putând fi autorizată ca specialist în execuție și putând exercita oricare dintre cele două profesii reglementate, în funcție de contractele în care este implicat, cu respectarea regimului incompatibilităților.

Capitolul III – Consultanți și alți specialiști

Articolul 460

Consultanții

(1) Consultanții sunt persoane fizice și juridice cu competențe și experiență relevantă în domeniul construcțiilor, contractați de către dezvoltatorul obiectivului de investiții, în toate stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

(2) Consultanții persoane fizice sau juridice sunt de două categorii:

a) consultanții angajați ai beneficiarului sau dezvoltatorului care îl sfătuiesc pe client și prestează servicii care sunt legate de stadiile (0) și (1) ori activitate de urmărire a șantierului, de protecția muncii, de achiziții de materiale, de urmărire a costurilor, consultant juridic, consultant financiar;

b) consultanți specializați în diferite domenii care concură la realizarea proiectului, cum ar fi consultantul privind securitatea la incendiu, consultantul tehnic privind fațadele clădirilor, consultantul de mediu, consultantul tehnic pe probleme de lifturi și elevatoare, consultantul pe probleme de securitate, consultant IT, dar care nu semnează în mod direct proiectul și sunt angajați sau colaboratori ai proiectantului, cu excepția situației în care acestora li s-au atribuit responsabilități prin contract.

(3) Consultanții sunt răspunzători față de clienții lor în conformitate cu prevederile contractuale, însă nu au responsabilități legate de asigurarea calității.

(4) În sensul prezentului cod, în cazurile construcțiilor finanțate din fonduri publice, inclusiv al celor finanțate în baza unor acorduri sau împrumuturi externe ori similare în care consultanța sau asistența tehnică este obligatorie în sarcina investitorului ori a beneficiarului, operatorul economic de consultanță specializat, respectiv consultantul sau supervizorul, devine factor implicat în sistemul calității în construcții, pentru etapele prevăzute în contractul de consultanță ori asistență tehnică, iar responsabilitățile aferente etapelor respective îi revin conform legii, în solidar cu proiectanții și antreprenorii.

(5) Operatorul economic de consultanță specializat, respectiv consultantul sau supervizorul din domeniul construcțiilor pentru cazurile prevăzute la alin. (4) răspunde de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare la calitatea construcțiilor, obligații care se completează cu prevederile generale și specifice ale contractelor:

a) angajarea de specialiști atestați și/sau autorizați, respectiv diriginți de șantier, verificatori de proiecte, experți tehnici, auditori energetici în toate domeniile de consultanță pentru care au încheiate contracte de servicii cu investitorii/beneficiarii;

b) sesizarea investitorului asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în proiecte prin verificatorul tehnic atestat al proiectului și în execuție prin dirigintele de șantier desemnat;

c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate, certificat;

d) participarea prin specialiști atestați la fazele principale de execuție;

e) întocmirea de rapoarte zilnice către investitor sau beneficiar în perioada de execuție;

f) întocmirea de rapoarte trimestriale către investitor sau beneficiar în perioada de garanție;

g) respectarea termenelor contractuale de proiectare și execuție în solidar cu proiectanții și/sau antreprenorii;

h) recepția proiectelor conform temeiului de proiectare și cerințelor de calitate.

Secțiunea 1 – Managerul de proiect

Articolul 461

Managerul de proiect

(1) Managerul de proiect este persoana fizică sau juridică care planifică, organizează și coordonează activitățile necesare realizării proiectului investițional în construcții.

(2) Managerul de proiect asigură planificarea resurselor pentru fiecare etapă din proiect, verifică și controlează lucrările de proiectare și de construcție din punct de vedere contractual și procedural, se asigură de instruirea personalului din subordine și de respectarea tehnologiilor de execuție, de exploatare și întreținere a echipamentelor.

(3) Managerul de proiect este o persoană din cadrul structurii dezvoltatorului sau o terță persoană contractată de către dezvoltator în vederea îndeplinirii activităților prevăzute la alin. (1).

(4) Atribuțiile și responsabilitățile managerului de proiect sunt:

a) economico-financiare;

b) organizatorice;

c) administrative și de comunicare;

d) executive.

(5) Managerul de proiect răspunde pentru modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor și responsabilităților ce i-au fost alocate, conform contractului încheiat cu dezvoltatorul.

Secțiunea a 2-a – Alți specialiști

Articolul 462

Alți specialiști

(1) În procesul de fundamentare, proiectare, execuție și mentenanță a unei construcții pot interveni mai multe tipuri de specialiști care oferă servicii de specialitate la cererea beneficiarului sau dezvoltatorului sau participă punctual cu studii de specialitate în toate stadiile ciclului de viață al proiectului investițional în construcții.

(2) Specialiștii pot interveni pe domenii, astfel:

a) în funcție de destinația obiectivului - tehnolog, muzeograf, scenograf;

b) în funcție de context - urbanist, arhitect, arhitect de interior, arheolog, istoric, istoric de artă, peisagist, geograf, topograf, geodez, biolog, inginer constructor specializat în geotehnică, ingineri de îmbunătățiri funciare, ingineri energeticieni, de petrol și gaze, ingineri minieri, climatolog, ecolog, specialist pe probleme de mediu, gestiunea deșeurilor, economie circulară etc.;

c) în materie de echipare, securitate, inclusiv securitate la incendiu, accesibilitate, costuri;

d) în materie de consum de energie - auditor energetic;

e) în funcții-suport - juriști și avocați, experți achiziții, sănătate și securitate în muncă, comunicare, marketing, economiști, desenatori, atașamentiști, deviziști.

(3) Specialiștii își desfășoară activitatea în baza unui contract încheiat cu beneficiarul, dezvoltatorul, proiectantul sau cu antreprenorul și răspund pentru modalitatea de îndeplinire a clauzelor contractuale.

Capitolul IV – Laboratoare de încercări

Articolul 463

Laboratoarele de analize și încercări în construcții

Laboratoarele de analize și încercări în construcții sunt laboratoarele care execută analize și încercări privind controlul calității pe parcursul execuției lucrărilor de construcții sau în vederea constatării stării tehnice a construcțiilor sau elementelor de construcții existente, necesare în cadrul activităților de expertizare tehnică a construcțiilor și de urmărire a comportării în timp a acestora. Laboratoarele realizează, de asemenea, încercări și teste pe produsele pentru construcții.

Articolul 464

Organismele de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții

Autorizarea, acreditarea și supravegherea organismelor de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții, precum și a organismelor de evaluare tehnică europeană, reglementate potrivit actelor normative adoptate la nivelul Uniunii Europene cu privire la stabilirea cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței produselor pentru construcții în ceea ce privește comercializarea produselor, se realizează conform reglementărilor europene și dispozițiilor naționale de punere în aplicare.

Titlul VIII – Factori cu atribuții de urmărire și control

Capitolul I – Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C.

Articolul 465

Controlul de stat al calității în construcții

(1) Controlul de stat al calității în construcții constituie o componentă a sistemului calității în acest domeniu, prin care statul exercită activitatea de control, în scopul prevenirii sau limitării unor situații ce pot apărea la construcții și care pot pune în primejdie sau afecta negativ viața, sănătatea, mediul înconjurător sau pot cauza pierderi materiale unor persoane, entități sau societății, în parte sau în ansamblul ei.

(2) Controlul de stat al calității în construcții se aplică tuturor construcțiilor, inclusiv instalațiilor aferente acestora, indiferent de forma de proprietate, destinație, clasă de consecință sau sursă de finanțare, cu excepția celor prevăzute la art. 466 alin. (5) din prezentul cod.

Articolul 466

Obiectivele controlului de stat al calității în construcții

(1) I.S.C. exercită controlul statului în domeniul construcțiilor, potrivit art. 351 alin. (1) lit. a).

(2) Obiectivele controlului de stat sunt următoarele:

a) îndeplinirea, de către organele de specialitate ale administrației publice centrale, comisiile tehnice sau operatorii economici a obligațiilor legale ce le revin;

b) respectarea prevederilor legale și reglementărilor tehnice aplicabile în producerea și furnizarea de produse pentru construcții, în conceperea, realizarea, exploatarea și postutilizarea construcțiilor;

c) respectarea prevederilor autorizațiilor de construire/ desființare, ale avizelor, acordurilor și ale altor documente referitoare la construcții, emise de autorități sau organe ale administrației publice centrale și locale, precum și de alte organe abilitate de lege;

d) îmbunătățirea sistemului calității în construcții și a regulamentelor aferente componentelor acestuia.

(3) În aplicarea prevederilor alin. (2) lit. a), controlul de stat vizează verificarea obligațiilor legale referitoare la:

a) declararea, certificarea, în condițiile legii, a constanței performanței și a conformității produselor pentru construcții;

b) agrementarea tehnică pentru produse/procedee sau echipamente, care nu fac obiectul unei specificații tehnice;

c) certificarea sistemelor de management al calității în construcții de către un organism de evaluare a conformității acreditat, în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 765/2008 de stabilire a cerințelor de acreditare; acest obiectiv poate fi dus la îndeplinire și de către un organism de evaluare a conformității, OEC, acreditat în conformitate cu Regulamentul nr. 765/2008 de stabilire a cerințelor de acreditare;

d) certificarea performanței energetice și auditarea energetică a clădirilor;

e) alte obligații prevăzute de alte acte normative.

(4) În aplicarea prevederilor alin. (2) lit. b) controlul de stat vizează verificarea respectării prevederilor legale referitoare la:

a) reglementările tehnice în construcții;

b) declararea, certificarea, în condițiile legii, a constanței performanței și conformității produselor pentru construcții;

c) agrementarea tehnică pentru produse, procedee sau echipamente;

d) verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor;

e) verificarea calității lucrărilor executate, expertizarea tehnică a execuției construcțiilor, precum și auditul energetic al clădirilor;

f) implementarea sistemului de management al calității în construcții;

g) controlul calității execuției lucrărilor pentru care, în condițiile prezentului cod, se emit autorizații de construire/ desființare;

h) stabilirea de către proiectant a modului de tratare a neconformităților identificate în etapa de proiectare și a defectelor apărute în etapa de execuție, în condițiile art. 514;

i) utilizarea de produse pentru construcții pentru care sunt declarate și certificate, în condițiile legii, constanța performanței și conformitatea;

j) recepția la terminarea lucrărilor, precum și recepția finală la expirarea perioadei de garanție;

k) urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor și intervențiile în timp asupra acestora;

l) postutilizarea construcțiilor.

(5) Nu se supun controlului de stat al calității în construcții, exercitat de către Inspectoratul de Stat în Construcții, construcțiile încadrate în clasa de consecințe 1, situate în mediul rural și în satele aparținătoare municipiilor și orașelor, precum și construcțiile provizorii și lucrările care se pot executa fără autorizație de construire, potrivit prezentului cod, acestea intrând sub incidența controlului autorităților administrației publice locale.

Capitolul II – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

Articolul 467

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin inspectoratele pentru situații de urgență județene/București-Ilfov, în calitate de autoritate de specialitate în domeniul apărării vieții, bunurilor și a mediului împotriva incendiilor și dezastrelor, precum și al realizării măsurilor de protecție civilă și gestionării situațiilor de urgență, deține următoarele atribuții în domeniul construcțiilor:

a) avizare și autorizare privind securitatea la incendiu a construcțiilor și în domeniul protecției civile, în conformitate cu prevederile Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 481/2004 privind protecția civilă, cu modificările și completările ulterioare;

b) controlul respectării prevederilor avizelor privind securitatea la incendiu a construcțiilor și în domeniul protecției civile, precum și a măsurilor de apărare împotriva incendiilor și de protecție civilă la obiective de investiții;

c) participarea în cadrul comisiilor de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente acestora stabilite prin Legea nr. 307/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

d) controlul respectării prevederilor autorizațiilor privind securitatea la incendiu a construcțiilor și în domeniul protecției civile, precum și a măsurilor de apărare împotriva incendiilor și de protecție civilă la exploatarea construcțiilor și amenajărilor;

e) supravegherea pieței pentru produsele pentru construcții menționate la art. 567 lit. b);

f) avizare Seveso;

g) control cu privire la stabilirea compatibilității teritoriale în jurul amplasamentelor de tip Seveso, în conformitate cu prevederile Metodologiei pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare, în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism.

Capitolul III – Poliția locală - disciplina în construcții

Articolul 468

Poliția locală

Poliția locală, în calitate de compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general sau ca instituție publică de interes local, deține următoarele atribuții în domeniul construcțiilor:

a) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcții executate fără autorizație de construire sau desființare, după caz, inclusiv a construcțiilor provizorii;

b) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcții executate sau desființate cu nerespectarea prevederilor autorizației de construire/desființare și a celorlalte proceduri reglementate de prezenta lege;

c) efectuează controale pentru identificarea persoanelor care nu respectă autorizația de executare a lucrărilor de reparații ale părții carosabile și pietonale;

d) participă la acțiunile de demolare/dezmembrare/demolare prin dinamitare a construcțiilor efectuate fără autorizație pe domeniul public sau privat al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori pe spații aflate în administrarea autorităților administrației publice locale sau a altor instituții/servicii publice de interes local;

e) constată contravenții privind disciplina în domeniul respectării autorizației de executare a lucrărilor în construcții și înaintează procesele-verbale de constatare a contravențiilor, în vederea aplicării sancțiunii, președintelui consiliului județean, primarului unității administrative-teritoriale ori al sectorului municipiului București în a cărui rază de competență s-a săvârșit contravenția sau persoanei împuternicite de aceștia.

Capitolul IV – Alte instituții sau autorități cu atribuții de control

Articolul 469

Alte instituții cu atribuții de control în domeniul construcțiilor

Instituțiile din cadrul SNAOPSN exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului calității în construcții, constată contravențiile, aplică sancțiunile prevăzute de lege și, după caz, dispun oprirea lucrărilor realizate necorespunzător, pentru construcțiile, amenajările și instalațiile aferente obiectivelor militare și speciale din cadrul acestora, prin structurile proprii de control, al căror mod de organizare și funcționare se stabilește prin ordine ale conducătorilor instituțiilor respective.

Capitolul V – Alți factori implicați

Articolul 470

Factori cu atribuții de avizare și autorizare

(1) Factorii cu atribuții de autorizare, în înțelesul prezentului cod, sunt autoritățile cu atribuții în domeniul autorizării construirii. Acești factori sunt autoritățile administrației publice locale, autoritățile administrației publice centrale competente din domeniul transporturilor, gazelor, energiei, instituțiile din SNAOPSN.

(2) Factorii cu atribuții de avizare, în înțelesul prezentului cod, sunt autoritățile sau entitățile competente de la care beneficiarul/investitorul are obligația de a obține avizul/acordul sau autorizația. Acești factori sunt:

a) operatorii infrastructurii tehnico-edilitare;

b) administratorul infrastructurii de transport;

c) autoritățile publice centrale în domeniile: transport, protecția mediului, protecția sănătății populației, protejarea patrimoniului cultural, securitatea la incendiu, protecția civilă;

d) instituțiile din SNAOPSN.

(3) Atribuțiile și responsabilitățile specifice factorilor cu atribuții de avizare și autorizare în domeniul urbanismului și autorizării construcțiilor sunt definite în cartea I.

Articolul 471

Asociațiile și organizațiile profesionale și organizațiile patronale din domeniul urbanismului, arhitecturii, construcțiilor și instalațiilor

(1) Asociațiile și organizațiile profesionale și organizațiile patronale sunt persoane juridice constituite potrivit prevederilor instituite prin legi speciale, ca urmare a asocierii factorilor implicați cu scopul de a promova și proteja interesele economice, sociale și profesionale ale membrilor săi.

(2) Asociațiile și organizațiile profesionale asigură în interesul public supravegherea calității serviciilor oferite de către specialiști, care sunt supuse unui cadru reglementat de activitate, prin condiții de acces, certificarea voluntară a specialiștilor, formare inițială și continuă, asigurare profesională, respectarea unui cod deontologic și control disciplinar al membrilor lor.

(3) Asociațiile și organizațiile profesionale și organizațiile patronale sunt independente față de autoritățile publice, de partidele politice și de sindicate. Organizațiile patronale pot fi declarate reprezentative conform Legii nr. 367/2022, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Reprezentanții asociațiilor profesionale din domeniul urbanismului, construcțiilor și arhitecturii și federațiile patronale reprezentative din domeniul construcțiilor participă obligatoriu în cadrul comisiilor de dialog social care funcționează la nivelul ministerului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și la consultări cu privire la actualizarea cadrului de reglementare tehnică în domeniu.

(5) Asociațiile și organizațiile patronale reprezentative din domeniul construcțiilor și arhitecturii sunt reprezentate în organismul de certificare tehnico-profesională a operatorilor economici de execuție din construcții.

(6) Asociațiile și organizațiile profesionale, prevăzute la art. 383 alin. (7), declarate conform legii ca organizații de interes public sau de utilitate publică, sprijină ministerul de resort în privința reglementării tehnice în domeniu, a atestării tehnico-profesionale și a confirmării dreptului de practică în domeniul construcțiilor.

Articolul 472

Societățile de asigurări

Societățile de asigurări, persoane juridice autorizate conform Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară activități de asigurare în domeniul construcțiilor, nu au obligații cu privire la asigurarea cerințelor funcționale sau de calitate ale construcțiilor, obligațiile acestora fiind limitate la prevederile incluse în contractele de asigurare specifice încheiate cu factorii implicați.

Articolul 473

Finanțatorul

(1) Finanțatorul este entitatea, persoană fizică sau juridică, care asigură resursele financiare pentru realizarea obiectivului de investiții.

(2) Finanțatorul construcției nu are obligații cu privire la asigurarea cerințelor funcționale sau de calitate ale construcției, cu excepția situației în care calitatea de finanțator este deținută concomitent cu calitatea de beneficiar, investitor, dezvoltator sau oricare alt factor implicat.