Titlul III – Norme privind executarea concesiunilor
Articolul 42
Subcontractarea
(1) Respectarea de către subcontractanți a obligațiilor menționate la articolul 30 alineatul (3) este asigurată prin intermediul unor acțiuni corespunzătoare întreprinse de autoritățile naționale competente în limitele responsabilității și competenței lor.
(2) În documentele concesiunii, autoritatea contractantă sau entitatea contractantă poate solicita ofertantului sau candidatului sau poate fi obligată de un stat membru să îi solicite acestuia să indice în oferta sa, dacă este cazul, partea din concesiune pe care intenționează să o subcontracteze unor terți, precum și subcontractanții propuși. Prezentul alineat nu aduce atingere răspunderii concesionarului principal.
(3) În cazul concesiunilor de lucrări și în ceea ce privește serviciile care urmează să fie prestate la instalația aflată sub supravegherea autorității contractante sau a entității contractante, după atribuirea concesiunii și cel târziu în momentul începerii executării acesteia, autoritatea contractantă sau entitatea contractantă solicită concesionarului să îi indice numele, datele de contact și reprezentanții legali ai subcontractanților săi implicați în lucrările sau serviciile respective, în măsura în care aceste informații sunt cunoscute la momentul respectiv. Autoritatea contractantă sau entitatea contractantă solicită concesionarului să îi notifice orice modificare a informațiilor respective pe durata concesiunii, precum și informațiile obligatorii privind eventualii noi subcontractanți implicați ulterior în lucrările sau serviciile respective.
În pofida primului paragraf, statele membre pot impune direct asupra concesionarului obligația de a furniza informațiile solicitate.
Primul și al doilea paragraf nu se aplică furnizorilor.
Autoritățile contractante și entitățile contractante pot extinde sau statele membre le pot solicita să extindă obligațiile prevăzute la primul paragraf, de exemplu, la:
(a)
concesiunile de servicii altele decât cele referitoare la serviciile care urmează să fie prestate la instalațiile aflate sub supravegherea autorității contractante sau a entității contractante sau la furnizorii implicați în concesiuni de lucrări sau de servicii;
(b)
subcontractanții subcontractanților concesionarului sau la alte niveluri inferioare ale lanțului de subcontractare.
(4)
În scopul de a evita încălcarea obligațiilor menționate la articolul 30 alineatul (3), pot fi luate măsuri corespunzătoare, cum ar fi:
(a)
în cazul în care dreptul intern al unui stat membru prevede un mecanism de răspundere solidară între subcontractanți și concesionar, statul membru în cauză se asigură că normele relevante sunt aplicate în conformitate cu condițiile stabilite la articolul 30 alineatul (3);
(b)
autoritățile contractante și entitățile contractante pot să verifice, din proprie inițiativă sau la cererea statelor membre, dacă există motive de excludere a subcontractanților în temeiul articolului 38 alineatele (4)-(10). În astfel de cazuri, autoritatea contractantă sau entitatea contractantă solicită ca operatorul economic să înlocuiască un subcontractant în privința căruia a rezultat, în urma verificării, că există motive obligatorii de excludere. Autoritatea contractantă sau entitatea contractantă, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, poate solicita ca operatorul economic să înlocuiască un subcontractant în privința căruia a rezultat, în urma verificării, că există motive neobligatorii de excludere.
(5) Statele membre pot prevedea în legislația națională norme mai stricte privind răspunderea.
(6) Statele membre care aleg să prevadă măsuri în temeiul alineatelor (1) și (3) precizează condițiile de punere în aplicare a acestora, prin acte cu putere de lege sau acte administrative și ținând seama de dreptul Uniunii. În acest caz, statele membre pot limita aplicabilitatea acestor măsuri, de exemplu cu privire la anumite tipuri de contracte, anumite categorii de autorități contractante, entități contractante sau operatori economici sau anumite sume.
Articolul 43
Modificarea contractelor în cursul perioadei lor de valabilitate
(1)
Concesiunile pot fi modificate fără o nouă procedură de atribuire a concesiunilor în conformitate cu prezenta directivă în oricare dintre următoarele cazuri:
(a)
atunci când modificările, indiferent de valoarea lor monetară, au fost prevăzute în documentele inițiale ale concesiunii sub forma unor clauze sau opțiuni de revizuire clare, precise și fără echivoc, printre care se pot număra clauze sau opțiuni de revizuire a valorii. Astfel de clauze precizează limitele și natura posibilelor modificări sau opțiuni, precum și condițiile în care se poate recurge la acestea. Acestea nu prevăd modificări sau opțiuni care ar schimba caracterul general al concesiunii;
(b)
pentru lucrările sau serviciile adiționale din partea concesionarului inițial care au devenit necesare și nu au fost incluse în concesiunea inițială, atunci când schimbarea concesionarului:
(i)
nu poate fi realizată din motive economice sau tehnice, precum cerințe privind interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echipamentele, serviciile sau instalațiile existente achiziționate în cadrul concesiunii inițiale; și
(ii)
ar cauza autorității contractante sau entității contractante inconveniente substanțiale sau creșterea semnificativă a costurilor.
Cu toate acestea, în cazul concesiunilor atribuite de autoritatea contractantă, în scopul desfășurării unei alte activități decât cele menționate în anexa II, nicio creștere a valorii nu poate depăși 50 % din valoarea concesiunii inițiale. În cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, această limitare se aplică valorii fiecărei modificări în parte. Astfel de modificări succesive nu se efectuează în scopul eludării aplicării prezentei directive;
(c)
în cazul în care sunt întrunite toate condițiile următoare:
(i)
necesitatea modificării a intervenit în urma unor circumstanțe pe care o autoritate contractantă sau entitate contractantă diligentă nu ar fi putut să le prevadă;
(ii)
modificarea nu schimbă caracterul general al concesiunii;
(iii)
în cazul concesiunilor atribuite de autoritatea contractantă, în scopul desfășurării unei alte activități decât cele menționate în anexa II, creșterea valorii nu depășește 50 % din valoarea concesiunii inițiale. În cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, această limitare se aplică valorii fiecărei modificări în parte. Astfel de modificări succesive nu se efectuează în scopul eludării aplicării prezentei directive;
(d)
atunci când un nou concesionar îl înlocuiește pe cel căruia autoritatea contractantă sau entitatea contractantă i-a atribuit inițial concesiunea, drept consecință:
(i)
a unei clauze sau opțiuni de revizuire fără echivoc, în conformitate cu litera (a);
(ii)
a preluării poziției concesionarului inițial prin succesiune universală sau parțială, ca urmare a unor operațiuni de restructurare a societății comerciale, inclusiv preluare, fuziune, achiziție sau insolvență, de către un alt operator economic care îndeplinește criteriile de selecție calitativă stabilite inițial, cu condiția ca aceasta să nu implice alte modificări substanțiale ale contractului și să nu se facă în scopul de a eluda aplicarea prezentei directive; sau
(iii)
a asumării de către autoritatea contractantă sau entitatea contractantă însăși a obligațiilor concesionarului principal față de subcontractanții săi, în cazul în care această posibilitate este prevăzută în legislația națională;
(e)
atunci când modificările, indiferent de valoarea lor, nu sunt substanțiale în sensul alineatului (4).
Autoritățile contractante sau entitățile contractante care au modificat o concesiune în cazurile prevăzute la literele (b) și (c) de la prezentul alineat publică un anunț în acest sens în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Anunțurile respective conțin informațiile prevăzute în anexa XI și se publică în conformitate cu articolul 33.
(2)
În plus și fără a fi necesar să se verifice dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (4) literele (a)-(d), concesiunile pot fi de asemenea modificate fără a fi necesară o nouă procedură de atribuire a concesiunilor în conformitate cu prezenta directivă atunci când valoarea modificării se situează sub ambele valori care urmează:
(i)
pragul prevăzut la articolul 8; și
(ii)
10 % din valoarea concesiunii inițiale.
Totuși, modificarea nu poate schimba caracterul general al concesiunii. În cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, evaluarea se face pe baza valorii nete cumulate a acestora.
(3) Pentru calcularea valorii menționate la alineatul (2) și la alineatul (1) literele (b) și (c), valoarea actualizată constituie valoarea de referință atunci când concesiunea include o clauză de indexare. În cazul în care concesiunea nu include o clauză de indexare, valoarea actualizată se calculează ținând seama de inflația medie din statul membru al autorității contractante sau al entității contractante.
(4)
Modificarea unei concesiuni în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată substanțială în sensul alineatului (1) litera (e) atunci când, prin această modificare, caracterul concesiunii devine substanțial diferit față de cel al concesiunii încheiate inițial. În orice caz, fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), o modificare este considerată substanțială atunci când sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condiții:
(a)
modificarea introduce condiții care, dacă ar fi fost incluse în procedura inițială de atribuire a concesiunilor, ar fi permis admiterea altor candidați decât cei selectați inițial sau acceptarea altei oferte decât cea acceptată inițial sau ar fi atras alți participanți la procedura de atribuire a concesiunilor;
(b)
modificarea schimbă balanța economică a concesiunii în favoarea concesionarului într-un mod care nu a fost prevăzut în concesiunea inițială;
(c)
modificarea extinde domeniul de aplicare al concesiunii în mod considerabil;
(d)
un nou concesionar îl înlocuiește pe cel căruia autoritatea contractantă sau entitatea contractantă i-a atribuit inițial concesiunea, în alte cazuri decât cele prevăzute la alineatul (1) litera (d).
(5) Pentru modificări ale dispozițiilor unei concesiuni în cursul perioadei sale de valabilitate altele decât cele prevăzute la alineatele (1) și (2), este necesară o nouă procedură de atribuire a concesiunilor în conformitate cu prezenta directivă.
Articolul 44
Încetarea concesiunilor
Statele membre se asigură că autoritățile contractante și entitățile contractante au posibilitatea, în condițiile stabilite de legislația națională aplicabilă, de a determina încetarea unei concesiuni în cursul perioadei sale de valabilitate dacă sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condiții:
(a)
a avut loc o modificare a concesiunii care ar fi necesitat o nouă procedură de atribuire a concesiunilor în conformitate cu articolul 43;
(b)
concesionarul se afla, la momentul atribuirii concesiunii, în una dintre situațiile menționate la articolul 38 alineatul (4) și, prin urmare, ar fi trebuit să fie exclus din procedura de atribuire a concesiunii;
(c)
Curtea de Justiție a Uniunii Europene constată, în cadrul unei proceduri în temeiul articolului 258 din TFUE, că un stat membru a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor, deoarece o autoritate sau o entitate contractantă aparținând statului membru respectiv a atribuit concesiunea în cauză fără a respecta obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor și al prezentei directive.
Articolul 45
Monitorizare și raportare
(1) În vederea garantării punerii în aplicare corecte și eficiente, statele membre se asigură că cel puțin sarcinile stabilite în prezentul articol sunt îndeplinite de una sau mai multe autorități sau structuri. Acestea transmit Comisiei toate autoritățile sau structurile competente pentru îndeplinirea acestor sarcini.
(2) Statele membre se asigură că aplicarea normelor pentru atribuirea contractelor de concesiune este monitorizată. În cazul în care autoritățile sau structurile de monitorizare identifică încălcări specifice, cum ar fi frauda, corupția, conflictul de interese sau alte nereguli grave, sau probleme sistemice, acestea sunt împuternicite să indice aceste încălcări sau probleme autorităților naționale de audit, instanțelor sau altor autorități sau structuri competente, cum ar fi ombudsmanul, parlamentele naționale sau comitetele acestora.
(3) Rezultatele activităților de monitorizare în conformitate cu alineatul (2) se pun la dispoziția publicului prin intermediul unor mijloace de informare adecvate.
Comisia poate, cel puțin o dată la trei ani, să solicite statelor membre să-i transmită un raport de monitorizare care include o imagine de ansamblu a celor mai frecvente cauze de aplicare incorectă a normelor pentru atribuirea contractelor de concesiune, inclusiv posibile probleme structurale sau recurente în aplicarea normelor, incluzând posibile cazuri de fraudă și alte comportamente ilegale.
(4) Statele membre se asigură că sunt disponibile gratuit informații și orientări privind interpretarea și aplicarea legislației Uniunii privind atribuirea contractelor de concesiune pentru a ajuta autoritățile și entitățile contractante și operatorii economici să aplice în mod corect normele Uniunii.