Titlul I – Obiect, domeniu de aplicare, principii și definiții
Capitolul I – Domeniu de aplicare, principii generale și definiții
Secțiunea I
Obiect, domeniu de aplicare, principii generale, definiții și prag
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
(1) Prezenta directivă instituie norme aplicabile procedurilor de achiziție utilizate de către autoritățile contractante și de entitățile contractante prin intermediul unei concesiuni, a căror valoare este estimată ca fiind cel puțin egală cu pragul prevăzut la articolul 8.
(2)
Prezenta directivă se aplică atribuirii de concesiuni de lucrări sau servicii operatorilor economici de către:
(a)
autorități contractante; sau
(b)
entități contractante, cu condiția ca lucrările sau serviciile să fie destinate exercitării uneia dintre activitățile menționate în anexa II.
(3) Aplicarea prezentei directive face obiectul articolului 346 din TFUE.
(4) Acordurile, deciziile sau alte instrumente juridice care organizează transferul competențelor și responsabilităților în vederea îndeplinirii misiunilor publice între autorități contractante sau entități contractante sau grupuri de autorități contractante sau entități contractante și care nu prevăd acordarea remunerării pentru execuția contractuală sunt considerate o chestiune de organizare internă a statului membru în cauză și, ca atare, nu sunt afectate în niciun fel de prezenta directivă.
Articolul 2
Principiul libertății administrative a autorităților publice
(1) Prezenta directivă recunoaște principiul libertății administrative a autorităților naționale, regionale și locale în conformitate cu dreptul intern și cu dreptul Uniunii. Autoritățile respective au libertatea de a decide cel mai bun mod de a administra executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor, pentru a asigura un nivel ridicat al calității, siguranței și accesibilității, egalitatea de tratament și promovarea accesului universal la serviciile publice și a drepturilor utilizatorilor cu privire la acestea.
Autoritățile respective pot alege să-și îndeplinească sarcinile de interes public cu propriile resurse sau în cooperare cu alte autorități sau să le atribuie operatorilor economici.
(2) Prezenta directivă nu aduce atingere regimurilor proprietății din statelor membre. În special, aceasta nu impune privatizarea întreprinderilor publice care prestează servicii către public.
Articolul 3
Principiul egalității de tratament, nediscriminării și transparenței
(1) Autoritățile contractante și entitățile contractante îi tratează pe operatorii economici în mod egal și fără discriminare și acționează într-o manieră transparentă și proporționată.
Modul în care este concepută procedura de atribuire a concesiunilor, inclusiv estimarea valorii, nu poate avea ca intenție excluderea acesteia din domeniul de aplicare al prezentei directive sau favorizarea sau defavorizarea în mod nejustificat a anumitor operatori economici sau a anumitor lucrări, bunuri sau servicii.
(2) Autoritățile contractante și entitățile contractante urmăresc să asigure transparența procedurii de atribuire și a îndeplinirii contractului, respectând articolul 28.
Articolul 4
Libertatea de a defini serviciile de interes economic general
(1) Prezenta directivă nu aduce atingere libertății statelor membre de a defini, în conformitate cu dreptul Uniunii, serviciile pe care acestea le consideră a fi servicii de interes economic general, modul în care aceste servicii ar trebui organizate și finanțate, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, precum și obligațiile specifice la care aceste servicii ar trebui să se supună. Totodată, prezenta directivă nu aduce atingere modului în care statele membre își organizează sistemele de asigurări sociale.
(2) Serviciile de interes general fără caracter economic nu sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentei directive.
Articolul 5
Definiții
În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:
„concesiuni” înseamnă concesiuni de lucrări sau de servicii, astfel cum sunt definite la literele (a) și (b):
(a)
„concesiune de lucrări” înseamnă un contract cu titlu oneros încheiat în scris prin care una sau mai multe autorități contractante sau entități contractante încredințează executarea de lucrări unuia sau mai multor operatori economici, în care contraprestația pentru lucrări este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata lucrările care fac obiectul contractului, fie de acest drept însoțit de o plată;
(b)
„concesiune de servicii” înseamnă un contract cu titlu oneros încheiat în scris prin care una sau mai multe autorități contractante sau entități contractante încredințează prestarea și gestionarea de servicii altele decât executarea de lucrări menționată la litera (a) unuia sau mai multor operatori economici, în care contraprestația pentru servicii este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata serviciile care fac obiectul contractului, fie de acest drept însoțit de o plată.
Atribuirea unei concesiuni de lucrări sau de servicii implică transferul către concesionar a unui risc de operare legat de exploatarea acestor lucrări sau servicii care cuprinde riscul de cerere sau riscul de ofertă ori ambele. Se presupune că concesionarul își asumă riscul de operare atunci când, în condiții de exploatare normale, nu i se garantează recuperarea investițiilor efectuate sau a costurilor suportate pentru exploatarea lucrărilor sau a serviciilor care fac obiectul concesiunii. Partea riscului transferată către concesionar implică o expunere reală la situațiile neprevăzute care pot apărea pe piață, astfel încât orice pierdere potențială estimată suportată de concesionar nu este doar nominală sau neglijabilă;
„operator economic” înseamnă orice persoană fizică sau juridică sau entitate publică sau grup de astfel de persoane sau entități, inclusiv asociații de întreprinderi, care oferă pe piață execuția de lucrări și/sau a unei lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii;
„candidat” înseamnă un operator economic care a solicitat o invitație de participare sau a fost invitat să participe la o procedură de atribuire a unei concesiuni;
„ofertant” înseamnă un operator economic care a prezentat o ofertă;
„concesionar” înseamnă un operator economic căruia i-a fost atribuită o concesiune;
„scris(ă)” sau „în scris” înseamnă orice ansamblu de cuvinte sau cifre care poate fi citit, reprodus și apoi comunicat, inclusiv informațiile care sunt transmise și stocate prin mijloace electronice;
„executare de lucrări” înseamnă fie executarea, fie proiectarea și executarea unor lucrări legate de una dintre activitățile menționate în anexa I sau a unei lucrări, fie realizarea, prin orice mijloace, a unei lucrări corespunzătoare cerințelor specificate de o autoritate contractantă sau de o entitate contractantă care exercită o influență decisivă asupra tipului de lucrare sau asupra proiectării acesteia;
„o lucrare” înseamnă rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcții de clădiri sau lucrări de geniu civil, destinat să îndeplinească prin el însuși o funcție economică sau tehnică;
„mijloace electronice” înseamnă echipamente electronice de procesare (inclusiv compresie digitală) și stocare a datelor care sunt difuzate, transmise și recepționate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice;
„drepturi exclusive” înseamnă drepturi acordate de o autoritate competentă a unui stat membru, prin orice act cu putere de lege sau dispoziție administrativă publicată compatibilă cu tratatele, al cărei efect este limitarea exercitării unei activități la un singur operator economic și care afectează substanțial capacitatea altor operatori economici de a desfășura o astfel de activitate;
„drepturi speciale” înseamnă drepturi acordate de o autoritate competentă a unui stat membru, prin orice act cu putere de lege sau dispoziție administrativă publicată compatibilă cu tratatele, al cărei efect este limitarea exercitării unei activități la unul sau mai mulți operatori economici și care afectează substanțial capacitatea altor operatori economici de a desfășura o astfel de activitate;
„document al concesiunii” înseamnă orice document produs de autoritatea contractantă sau de entitatea contractantă la care aceasta face trimitere pentru a descrie sau a defini elementele concesiunii sau ale procedurii, inclusiv anunțul de concesiune, cerințele tehnice și funcționale, condițiile propuse ale concesiunii, formatele pentru prezentarea documentelor de către candidați și ofertanți, informațiile privind obligațiile general aplicabile și orice alte documente adiționale;
„inovare” înseamnă introducerea unui produs, serviciu sau proces nou sau îmbunătățit în mod semnificativ, care include, dar nu se limitează la procese de producție, clădire sau construcție, a unei noi metode de comercializare sau a unei noi metode de organizare a practicii comerciale, a locului de muncă sau a relațiilor externe, printre altele cu scopul de a contribui la soluționarea provocărilor societale sau de a sprijini strategia Europa 2020.
Articolul 6
Autorități contractante
(1) În sensul prezentei directive, „autorități contractante” înseamnă autoritățile de stat, regionale sau locale, organismele de drept public sau asociațiile formate dintr-una sau mai multe astfel de autorități sau organisme de drept public altele decât autoritățile, organismele sau asociațiile care exercită una dintre activitățile menționate în anexa II și atribuie o concesiune pentru exercitarea uneia dintre activitățile respective.
(2) „Autoritățile regionale” includ toate autoritățile din unitățile administrative enumerate neexhaustiv în NUTS 1 și 2, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (1).
(3) „Autoritățile locale” includ toate autoritățile din unitățile administrative incluse în NUTS 3 și unitățile administrative mai mici, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003.
(4)
„Organisme de drept public” înseamnă organismele care au toate caracteristicile următoare:
(a)
sunt create cu obiectivul specific de a răspunde unor necesități de interes general, fără caracter industrial sau comercial;
(b)
au personalitate juridică; și
(c)
sunt finanțate, în cea mai mare parte, de autorități de stat, regionale sau locale sau de alte organisme de drept public; sau fac obiectul supravegherii administrării lor de către organismele sau autoritățile respective; sau au un consiliu de administrație, de conducere sau de supraveghere alcătuit din membri desemnați în proporție de peste 50 % de autorități de stat, regionale sau locale sau de alte organisme de drept public.
Articolul 7
Entități contractante
(1)
În sensul prezentei directive, „entități contractante” înseamnă entități care exercită una dintre activitățile menționate în anexa II și atribuie o concesiune pentru exercitarea uneia dintre activitățile respective, acestea fiind următoarele:
(a)
autoritățile de stat, regionale sau locale, organismele de drept public sau asociațiile formate din una sau mai multe astfel de autorități sau din unul sau mai multe astfel de organisme de drept public;
(b)
întreprinderile publice, astfel cum sunt definite în prezentul articol la alineatul (4) de la prezentul articol;
(c)
entitățile, cu excepția celor menționate la literele (a) și (b) de la prezentul alineat, însă care funcționează pe baza unor drepturi speciale sau exclusive acordate pentru exercitarea uneia dintre activitățile menționate la anexa II.
(2)
Entitățile cărora li s-au acordat drepturi speciale sau exclusive printr-o procedură în care s-a asigurat o publicitate adecvată și în care acordarea drepturilor respective s-a bazat pe criterii obiective nu constituie „entități contractante” în sensul alineatului (1) litera (c). Aceste proceduri cuprind:
(a)
proceduri de achiziții publice cu invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare, prevăzute de Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) și Directiva 2014/25/UE, Directiva 2009/81/CE sau prezenta directivă;
(b)
proceduri prevăzute de alte acte juridice ale Uniunii enumerate în anexa III, prin care se asigură un nivel adecvat de transparență prealabilă pentru acordarea de autorizații pe baza unor criterii obiective.
(3) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 48 în ceea ce privește modificarea listei de acte juridice ale Uniunii, prevăzută în anexa III, atunci când sunt necesare ca urmare a abrogării sau a modificării actelor respective, sau ca urmare a adoptării de acte noi.
(4) „Întreprindere publică” înseamnă orice întreprindere asupra căreia autoritățile contractante pot exercita, direct sau indirect, o influență dominantă în virtutea dreptului lor de proprietate asupra acesteia, a participării financiare sau a normelor care o guvernează.
Influența dominantă din partea autorităților contractante se prezumă în oricare dintre următoarele cazuri, în care autoritățile respective, în mod direct sau indirect:
(a)
dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii;
(b)
controlează majoritatea voturilor asociate acțiunilor emise de întreprindere;
(c)
pot desemna mai mult de jumătate din membrii organismului de administrare, de conducere sau de control al întreprinderii.
Articolul 8
Pragul și metode de calculare a valorii estimate a concesiunilor
(1) Prezenta directivă se aplică în cazul concesiunilor a căror valoare este cel puțin egală cu ►M6 5 404 000 EUR ◄ .
(2) Valoarea unei concesiuni este cifra totală de afaceri a concesionarului generată pe durata contractului, fără TVA, astfel cum a fost estimată de către autoritatea contractantă sau entitatea contractantă, în schimbul lucrărilor și serviciilor care fac obiectul concesiunii, precum și pentru bunurile accesorii acestor lucrări și servicii.
Estimarea respectivă este valabilă în momentul trimiterii anunțului de concesionare sau, în cazurile în care nu este prevăzut un astfel de anunț, în momentul în care autoritatea contractantă sau entitatea contractantă inițiază procedura de atribuire a concesiunilor, de exemplu, după caz, prin contactarea operatorilor economici în legătură cu concesiunea.
În sensul alineatului (1), dacă valoarea concesiunii în momentul atribuirii este mai mare cu peste 20 % decât valoarea sa estimată, estimarea valabilă este valoarea concesiunii în momentul atribuirii.
(3)
Valoarea estimată a concesiunii se calculează utilizându-se o metodă obiectivă specificată în documentele concesiunii. În momentul calculării valorii estimate a concesiunii, autoritățile contractante și entitățile contractante iau în considerare, după caz, în special:
(a)
valoarea oricărei forme de opțiune sau de prelungire a duratei concesiunii;
(b)
venitul din achitarea onorariilor și a amenzilor de către utilizatorii lucrărilor sau ale serviciilor, altele decât cele colectate în numele autorității contractante sau al entității contractante;
(c)
plățile sau orice avantaje financiare sub orice formă efectuate de către autoritatea contractantă sau entitatea contractantă sau de orice altă autoritate publică în favoarea concesionarului, inclusiv compensația pentru respectarea obligației de serviciu public și subvențiile publice de investiții;
(d)
valoarea granturilor sau a oricăror avantaje financiare sub orice formă primite de la terți pentru executarea concesiunii;
(e)
venitul din vânzarea oricăror active care fac parte din concesiune;
(f)
valoarea tuturor bunurilor și serviciilor care sunt puse la dispoziția concesionarului de către autoritățile contractante sau entitățile contractante, cu condiția să fie necesare pentru executarea lucrărilor sau furnizarea serviciilor;
(g)
orice premiu sau plată acordată candidaților sau ofertanților.
(4) Alegerea metodei de calculare a valorii estimate a unei concesiuni nu poate fi efectuată cu intenția de a exclude concesiunea respectivă de la aplicarea prezentei directive. O concesiune nu poate fi subdivizată dacă acest lucru are ca efect excluderea ei de sub incidența prezentei directive, cu excepția cazurilor justificate de motive obiective.
(5) În cazul în care o lucrare preconizată sau un serviciu preconizat poate duce la atribuirea de concesiuni sub formă de loturi separate, se ține seama de valoarea globală estimată a totalității respectivelor loturi.
(6) În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragul prevăzut de prezentul articol, prezenta directivă se aplică la atribuirea fiecărui lot.
Articolul 9
Revizuirea pragului
(1) Din doi în doi ani, începând de la data de 30 iunie 2013, Comisia verifică dacă pragul prevăzut la articolul 8 alineatul (1) corespunde pragului stabilit în Acordul privind achizițiile publice (AAP) al Organizației Mondiale a Comerțului pentru concesiunile de lucrări și, dacă este necesar, revizuiește pragul în conformitate cu prezentul articol.
În conformitate cu metoda de calcul prevăzută în AAP, Comisia calculează valoarea pragului pe baza valorii zilnice medii a monedei euro exprimată în drepturi speciale de tragere (DST) în decursul unei perioade de 24 de luni care se încheie la data de 31 a lunii august anterioare revizuirii care intră în vigoare de la 1 ianuarie. Valoarea pragului astfel revizuit se rotunjește, dacă este necesar, la mia de euro inferioară cifrei care rezultă din acest calcul, pentru a se asigura respectarea pragului în vigoare prevăzut în AAP și exprimat în DST.
(2) Din doi în doi ani, începând de la data de 1 ianuarie 2014, Comisia stabilește valorile, în monedele naționale ale statelor membre a căror monedă nu este euro, ale pragului menționat la articolul 8 alineatul (1), revizuit în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol.
În conformitate cu metoda de calcul prevăzută în AAP, stabilirea acestor valori se bazează pe valorile zilnice medii ale monedelor respective corespunzătoare pragului aplicabil exprimat în euro din decursul unei perioade de 24 de luni care se încheie în ziua de 31 a lunii august anterioare revizuirii care intră în vigoare de la 1 ianuarie.
(3) Comisia publică pragul revizuit menționat la alineatul (1), contravaloarea acestuia în monedele naționale menționate la alineatul (2) primul paragraf și valoarea stabilită în conformitate cu alineatul (2) al doilea paragraf, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la începutul lunii noiembrie de după revizuire.
(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 48 pentru a adapta metodologia prevăzută la alineatul (1) al doilea paragraf de la prezentul articol la eventualele modificări ale metodologiei prevăzute în AAP pentru revizuirea pragurilor menționate la articolul 8 alineatul (1) și pentru stabilirea valorilor echivalente în monedele naționale ale statelor membre a căror monedă nu este euro, astfel cum se prevede la alineatul (2) din prezentul articol.
Comisia este de asemenea împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 48 pentru a revizui pragurile menționate la articolul 8 alineatul (1) în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol.
(5) În cazul în care este necesară revizuirea pragului menționat și când există constrângeri temporale care împiedică utilizarea procedurii prevăzute la articolul 48 și există așadar motive imperative de urgență, se aplică procedura prevăzută la articolul 49 actelor delegate adoptate în conformitate cu alineatul (4) al doilea paragraf de la prezentul articol.
Secțiunea II
Excluderi
Articolul 10
Excluderi aplicabile concesiunilor atribuite de autoritățile contractante și de entitățile contractante
(1) Prezenta directivă nu se aplică concesiunilor de servicii atribuite unei autorități contractante sau unei entități contractante, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (a), sau unei asocieri a acestora pe baza unui drept exclusiv.
Prezenta directivă nu se aplică concesiunilor de servicii atribuite unui operator economic pe baza unui drept care i-a fost acordat în conformitate cu TFUE și cu acte juridice ale Uniunii care stabilesc norme comune privind accesul pe piață aplicabile activităților menționate în anexa II.
(2) Prin derogare de la alineatul (1) al doilea paragraf de la prezentul articol, dacă legislația sectorială a Uniunii menționată la paragraful respectiv nu prevede obligații de transparență specifice sectorului, se aplică articolul 32.
Atunci când un stat membru acordă un drept exclusiv unui operator economic pentru exercitarea uneia dintre activitățile menționate în anexa II, acesta informează Comisia în acest sens în termen de o lună de la acordarea dreptului exclusiv respectiv.
(3) Prezenta directivă nu se aplică concesiunilor pentru servicii de transport aerian bazate pe acordarea unei licențe de operare în sensul Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (3) sau concesiunilor pentru serviciile publice de transport de călători în sensul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007.
(4)
Prezenta directivă nu se aplică concesiunilor pe care autoritatea contractantă sau entitatea contractantă este obligată să le atribuie sau să le organizeze conform unor proceduri diferite de cele prevăzute în prezenta directivă, instituite sub una din următoarele forme:
(a)
un instrument juridic care creează obligații de drept internațional, cum ar fi un acord internațional încheiat în conformitate cu TFUE între un stat membru și una sau mai multe țări terțe sau subdiviziuni ale acestora, pentru lucrări, bunuri sau servicii destinate implementării sau exploatării în comun a unui proiect de către semnatari;
(b)
o organizație internațională.
Prezenta directivă nu se aplică concesiunilor pe care autoritatea contractantă sau entitatea contractantă le atribuie în conformitate cu normele în materie de achiziții prevăzute de o organizație internațională sau de o instituție financiară internațională, în cazul în care concesiunile în cauză sunt finanțate integral de organizația sau instituția respectivă. În cazul concesiunilor cofinanțate în cea mai mare parte de o organizație internațională sau de o instituție financiară internațională, părțile convin asupra procedurilor de achiziții aplicabile.
Statele membre comunică toate instrumentele juridice menționate la primul paragraf litera (a) de la prezentul alineat Comisiei, care poate consulta Comitetul consultativ pentru achiziții publice menționat la articolul 50.
Prezentul alineat nu se aplică concesiunilor în domeniul apărării și securității astfel cum sunt menționate în Directiva 2009/81/CE.
(5)
Prezenta directivă nu se aplică concesiunilor în domeniul apărării și securității, astfel cum sunt menționate în Directiva 2009/81/CE, care sunt reglementate prin:
(a)
norme procedurale specifice în temeiul unui acord sau al unei înțelegeri internaționale, încheiate între unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe;
(b)
norme procedurale specifice în temeiul unui acord internațional încheiat sau al unei înțelegeri internaționale încheiate referitoare la staționarea trupelor și privind angajamentele unui stat membru sau ale unei țări terțe;
(c)
normele procedurale specifice ale unei organizații internaționale, care efectuează achiziții în propriile scopuri sau concesiunilor care trebuie acordate de un stat membru în conformitate cu normele respective.
(6)
Prezenta directivă se aplică în cazul atribuirii de concesiuni în domeniul apărării și securității, astfel cum se menționează în Directiva 2009/81/CE, cu excepția următoarelor:
(a)
concesiuni pentru care aplicarea prezentei directive ar obliga un stat membru să furnizeze informații a căror divulgare este considerată de statul în cauză ca fiind contrară intereselor sale fundamentale de securitate; sau în cazul în care achiziția publică și executarea concesiunii sunt declarate secrete trebuie să fie însoțită de măsuri speciale de securitate în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative în vigoare într-un stat membru cu condiția ca statul membru să fi stabilit că interesele esențiale în cauză nu pot fi garantate prin măsuri mai puțin invazive, cum ar fi cele menționate la alineatul (7);
(b)
concesiuni acordate în cadrul unui program de cooperare de tipul celor menționate la articolul 13 litera (c) din Directiva 2009/81/CE;
(c)
concesiuni atribuite de un guvern unui alt guvern referitoare la lucrări și servicii în legătură directă cu echipamente militare sau echipamente sensibile sau la lucrări și servicii special destinate unor scopuri militare sau lucrări și servicii cu caracter sensibil;
(d)
concesiuni atribuite într-o țară terță, desfășurate pe durata mobilizării forțelor în afara teritoriului Uniunii, în cazul în care necesitățile operaționale impun încheierea concesiunilor respective cu operatori economici situați în zona de operații; și
(e)
alte concesiuni exceptate în temeiul prezentei directive.
(7) Prezenta directivă nu se aplică concesiunilor care nu sunt exceptate în temeiul alineatului (6), în măsura în care protecția intereselor esențiale de securitate ale unui stat membru nu poate fi garantată prin măsuri mai puțin invazive, de exemplu prin impunerea unor cerințe în vederea protejării naturii confidențiale a informațiilor pe care autoritatea contractantă sau entitatea contractantă le pune la dispoziție în cadrul unei proceduri de atribuire a concesiunilor, astfel cum se prevede în prezenta directivă.
(8)
Prezenta directivă nu se aplică concesiunilor de servicii pentru:
(a)
cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente sau alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora;
(b)
achiziția, dezvoltarea, producția sau coproducția de materiale pentru programe destinate serviciilor mass-media audiovizuale sau serviciilor mass-media de radiodifuziune, atribuite de furnizorii de servicii mass-media audiovizuale sau de radiodifuziune, sau concesiunilor pentru spațiu de emisie sau furnizarea de programe atribuite furnizorilor de servicii mass-media audiovizuale sau de radiodifuziune. În sensul prezentei litere, „servicii mass-media audiovizuale” și „furnizori de servicii mass-media” au același înțeles ca în articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (d) din Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4). „Program” are același înțeles ca în articolul 1 alineatul (1) litera (b) din directiva menționată, dar include, de asemenea, programe radio și materiale pentru programe radio. În plus, în sensul prezentei dispoziții, „materiale pentru programe” au același înțeles ca „program”;
(c)
servicii de arbitraj și de conciliere;
(d)
oricare dintre următoarele servicii juridice:
(i)
reprezentarea juridică a unui client de către un avocat în sensul articolului 1 din Directiva 77/249/CEE a Consiliului (5):
—
proceduri de arbitraj sau de conciliere desfășurate într-un stat membru, o țară terță sau în fața unei instanțe internaționale de arbitraj sau de conciliere; sau
—
proceduri judiciare în fața instanțelor, tribunalelor sau autorităților publice ale unui stat membru sau ale unei țări terțe sau în fața instanțelor, tribunalelor sau instituțiilor internaționale;
(ii)
consiliere juridică oferită în vederea pregătirii oricăreia din procedurile menționate la punctul (i) de la prezenta literă sau în cazul în care există un indiciu evident și probabilitatea ridicată ca respectiva cauză la care face referire consilierea să devină obiectul unor astfel de proceduri, cu condiția ca respectiva consiliere să fie acordată de un avocat în sensul articolului 1 din Directiva 77/249/CEE;
(iii)
serviciile de certificare și autentificare a documentelor care trebuie să fie furnizate de notari;
(iv)
servicii juridice prestate de mandatari sau tutori desemnați sau alte servicii juridice ai căror furnizori sunt desemnați de o instanță din statul membru în cauză sau sunt desemnați prin lege să îndeplinească atribuții specifice sub supravegherea acestor instanțe;
(v)
alte servicii juridice care au legătură, chiar și ocazional, cu exercitarea autorității publice în statul membru în cauză;
(e)
servicii financiare referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau alte instrumente financiare în sensul Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), servicii furnizate de băncile centrale și operațiuni efectuate cu Fondul european de stabilitate financiară și Mecanismul european de stabilitate;
(f)
împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare;
(g)
servicii de apărare civilă, protecție civilă și de prevenire a pericolelor care sunt prestate de organizații sau asociații non-profit și care fac obiectul codurilor CPV: 75250000-3, 75251000-0, 75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8, 98113100-9 și 85143000-3, cu excepția serviciilor de transport pacienți cu ambulanța;
(h)
concesiunile de servicii de campanie politică care fac obiectul codurilor CPV 79341400-0, 92111230-3 și 92111240-6, atunci când sunt atribuite de un partid politic în contextul unei campanii electorale.
(9) Prezenta directivă nu se aplică concesiunilor de servicii pentru serviciile de loterie care fac obiectul codului CPV 92351100-7, atribuite de către un stat membru unui operator economic pe baza unui drept exclusiv. În sensul prezentului alineat, noțiunea de drept exclusiv nu include drepturile exclusive menționate la articolul 7 alineatul (2).
Acordarea unui astfel de drept exclusiv face obiectul publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(10) Prezenta directivă nu se aplică în cazul concesiunilor atribuite de entități contractante pentru desfășurarea activităților lor într-o țară terță, în condiții care nu implică utilizarea fizică a unei rețele sau zone geografice de pe teritoriul Uniunii.
Articolul 11
Excluderi specifice în domeniul comunicațiilor electronice
Prezenta directivă nu se aplică concesiunilor pentru scopul principal de a permite autorităților contractante să furnizeze sau să exploateze rețele publice de comunicații sau să furnizeze publicului unul sau mai multe servicii de comunicații electronice.
În sensul prezentului articol, „rețele publice de comunicații” și „servicii de comunicații electronice” au același înțeles ca în Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7).
Articolul 12
Excluderi specifice în domeniul apei
(1)
Prezenta directivă nu se aplică concesiunilor atribuite pentru:
(a)
punerea la dispoziție sau exploatarea de rețele fixe destinate furnizării unui serviciu public în domeniul producerii, transportului sau distribuției de apă potabilă;
(b)
alimentarea cu apă potabilă a unor astfel de rețele.
(2)
Prezenta directivă nu se aplică nici concesiunilor având unul dintre obiectele următoare, sau ambele, atunci când acestea sunt legate de o activitate menționată la alineatul (1):
(a)
proiecte de inginerie hidraulică, irigații sau drenare, cu condiția ca volumul de apă destinat aprovizionării cu apă potabilă să reprezinte mai mult de 20 % din volumul total de apă pus la dispoziție prin astfel de proiecte sau instalații de irigare sau drenare; sau
(b)
evacuarea sau tratarea apelor uzate.
Articolul 13
Concesiuni atribuite unei întreprinderi afiliate
(1) În sensul prezentului articol, „întreprindere afiliată” înseamnă orice întreprindere ale cărei situații anuale sunt consolidate cu cele ale entității contractante în conformitate cu cerințele Directivei 2013/34/UE.
(2)
În cazul entităților, care nu fac obiectul Directivei 2013/34/UE, „întreprindere afiliată” înseamnă orice întreprindere care:
(a)
poate fi supusă, direct sau indirect, unei influențe dominante exercitate de entitatea contractantă;
(b)
poate exercita o influență dominantă asupra entității contractante; sau
(c)
împreună cu entitatea contractantă, este supusă influenței dominante a unei alte întreprinderi în virtutea dreptului de proprietate, a unei participări financiare sau a regulilor care îi reglementează activitatea.
În sensul prezentului alineat, „influență dominantă” are același înțeles ca cel din articolul 7 alineatul (4) al doilea paragraf.
(3)
În pofida articolului 17 și sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la alineatul (4) de la prezentul articol, prezenta directivă nu se aplică concesiunilor atribuite:
(a)
de către o entitate contractantă unei întreprinderi afiliate; sau
(b)
de către o asociere în participație, formată exclusiv dintr-o serie de entități contractante în scopul desfășurării activităților menționate în anexa II, unei întreprinderi care este afiliată cu una dintre aceste entități contractante.
(4)
Alineatul (3) se aplică:
(a)
concesiunilor de servicii, cu condiția ca cel puțin 80 % din cifra medie de afaceri totală a întreprinderii afiliate pe durata ultimilor trei ani, ținând seama de toate serviciile prestate de întreprinderea respectivă, să provină din prestarea de servicii entității contractante sau altor întreprinderi cu care este afiliată;
(b)
concesiunilor de lucrări, cu condiția ca cel puțin 80 % din cifra medie de afaceri totală a întreprinderii afiliate pe durata ultimilor trei ani, ținând seama de toate lucrările executate de întreprinderea respectivă, să provină din executarea de lucrări pentru entitatea contractantă sau alte întreprinderi cu care este afiliată.
(5) Dacă, din cauza datei la care o întreprindere afiliată a fost creată sau și-a început activitatea, cifra de afaceri nu este disponibilă pentru ultimii trei ani, este suficient ca întreprinderea să demonstreze că cifra de afaceri menționată la alineatul (4) literele (a) sau (b) este verosimilă, în special cu ajutorul previziunilor de afaceri.
(6) În cazul în care mai mult de o întreprindere afiliată cu entitatea contractantă cu care formează un grup economic furnizează servicii sau lucrări identice sau similare, procentajele menționate la alineatul (4) se calculează luând în considerare cifra totală de afaceri generată de furnizarea de servicii sau lucrări de către respectivele întreprinderi afiliate.
Articolul 14
Contracte atribuite unei asocieri în participație sau unei entități contractante care face parte dintr-o asociere în participație
În pofida articolului 17 și cu condiția ca asocierea în participație să fi fost înființată pentru a desfășura activitatea în cauză pe o perioadă de cel puțin trei ani și ca actul de înființare a asocierii în participație să prevadă că entitățile contractante care o formează vor face parte din aceasta cel puțin pentru o perioadă la fel de lungă, prezenta directivă nu se aplică concesiunilor atribuite de:
(a)
o asociere în participație, formată exclusiv din mai multe entități contractante în scopul desfășurării de activități menționate în anexa II, uneia dintre aceste entități contractante; sau
(b)
o entitate contractantă unei astfel de asocieri în participație din care face parte.
Articolul 15
Notificarea de informații de către entitățile contractante
Entitățile contractante notifică Comisiei, dacă primesc o solicitare în acest sens, următoarele informații privind aplicarea articolului 13 alineatele (2) și (3) și a articolului 14:
(a)
denumirile întreprinderilor sau ale asocierilor în participație în cauză;
(b)
natura și valoarea concesiunilor implicate;
(c)
elementele de probă considerate necesare de către Comisie, pentru a demonstra că relația dintre întreprinderea sau asocierea în participație căreia i se atribuie concesiunile și entitatea contractantă respectă cerințele prevăzute la articolul 13 sau articolul 14.
Articolul 16
Excluderea activităților care sunt expuse direct concurenței
Prezenta directivă nu se aplică în cazul concesiunilor atribuite de entitățile contractante dacă, în statul membru în care sunt executate aceste concesiuni, s-a stabilit conform articolului 35 din Directiva 2014/25/UE că activitatea este expusă direct concurenței în conformitate cu articolul 34 din directiva respectivă.
Articolul 17
Concesiuni încheiate între entități din sectorul public
(1)
O concesiune atribuită de către o autoritate contractantă sau de către o entitate contractantă, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (a), unei alte persoane juridice de drept privat sau public nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
(a)
autoritatea contractantă sau entitatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii; și
(b)
peste 80 % din activitățile respectivei persoane juridice controlate sunt efectuate în vederea îndeplinirii atribuțiilor care îi sunt încredințate de către autoritatea contractantă sau entitatea contractantă care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractantă sau entitate contractantă; și
(c)
nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate cu excepția formelor de participare privată la capital neimplicând controlul și blocarea, impuse prin dispozițiile legislative naționale, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influență decisivă asupra persoanei juridice controlate.
Se consideră că o autoritate contractantă sau entitate contractantă, astfel cum este menționată la articolul 7 alineatul (1) litera (a), exercită asupra unei persoane juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii, în sensul primului paragraf litera (a) de la prezentul alineat, atunci când exercită o influență decisivă atât asupra obiectivelor strategice, cât și asupra deciziilor importante ale persoanei juridice controlate. Un astfel de control poate fi exercitat, de asemenea, de o altă persoană juridică, care este ea însăși controlată în același mod de către autoritatea contractantă sau entitatea contractantă.
(2) Alineatul (1) se aplică și în cazul în care o persoană juridică controlată care este o autoritate contractantă sau entitate contractantă, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (a), atribuie o concesiune autorității contractante sau entității contractante care o controlează sau unei alte persoane juridice controlate de către aceeași autoritate contractantă sau entitate contractantă, cu condiția să nu existe participare privată directă la capitalul persoanei juridice căreia îi este atribuită concesiunea cu excepția formelor de participare privată la capital neimplicând controlul și blocarea, impuse prin dispoziții din legislația internă, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influență decisivă asupra persoanei juridice controlate.
(3)
O autoritate contractantă sau o entitate contractantă, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (a), care nu exercită asupra unei persoane juridice de drept privat sau public un control în sensul alineatului (1) de la prezentul articol poate totuși să atribuie o concesiune respectivei persoane juridice, fără a aplica prezenta directivă, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
(a)
autoritatea contractantă sau entitatea contractantă, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (a), exercită împreună cu alte autorități contractante sau entități contractante un control asupra respectivei persoane juridice similar controlului pe care îl exercită asupra propriilor servicii;
(b)
peste 80 % din activitățile respectivei persoane juridice sunt efectuate în vederea îndeplinirii atribuțiilor care îi sunt încredințate de către autoritățile contractante sau entitățile contractante care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de către aceleași autorități contractante sau entități contractante; și
(c)
nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate cu excepția formelor de participare privată la capital neimplicând controlul și blocarea, impuse prin dispozițiile legislative naționale, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influență decisivă asupra persoanei juridice controlate.
În sensul primului paragraf litera (a) de la prezentul alineat, autoritățile contractante sau entitățile contractante, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (a), exercită în comun controlul asupra unei persoane juridice dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
(i)
organele decizionale ale persoanei juridice controlate sunt compuse din reprezentanți ai tuturor autorităților contractante sau entităților contractante participante. Reprezentanții individuali pot reprezenta mai multe sau toate autoritățile contractante sau entitățile contractante participante;
(ii)
autoritățile contractante sau entitățile contractante respective pot exercita în comun o influență decisivă asupra obiectivelor strategice și asupra deciziilor semnificative ale persoanei juridice controlate; și
(iii)
persoana juridică controlată nu urmărește interese care sunt contrare celor ale autorităților contractante sau entităților contractante care o controlează.
(4)
Un contract încheiat exclusiv între două sau mai multe autorități contractante sau entități contractante, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (a) nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
(a)
contractul instituie sau pune în aplicare o cooperare între autoritățile contractante sau entitățile contractante participante cu scopul de a asigura faptul că serviciile publice pe care trebuie să le efectueze sunt prestate în vederea atingerii obiectivelor pe care le au în comun;
(b)
punerea în aplicare a respectivei cooperări este reglementată exclusiv în baza considerațiilor legate de interesul public; și
(c)
autoritățile contractante sau entitățile contractante participante desfășoară pe piața deschisă sub 20 % din activitățile vizate de cooperare.
(5) Pentru determinarea procentajului de activități menționat la alineatul (1) primul paragraf litera (b), alineatul (3) primul paragraf litera (b) și alineatul (4) litera (c), se ia în considerare cifra medie de afaceri totală sau o măsură alternativă adecvată pe baza activității cum ar fi costurile suportate de persoana juridică, autoritatea contractantă sau entitatea contractantă relevantă menționat la articolul 7 alineatul (1) litera (a) cu privire la servicii, produse și lucrări din ultimii trei ani precedenți atribuirii concesiunii.
În cazul în care, din cauza datei la care persoana juridică, autoritatea contractantă sau entitatea contractantă relevantă a fost înființată sau și-a început activitatea sau din cauza reorganizării activităților sale cifra de afaceri sau măsura alternativă pe baza activității cum ar fi costurile fie nu este disponibilă pentru ultimii trei ani, fie nu mai este relevantă, este suficient să se demonstreze că măsurarea activității este verosimilă, în special cu ajutorul previziunilor de afaceri.
Secțiunea III
Dispoziții generale
Articolul 18
Durata concesiunii
(1) Durata concesiunilor este limitată. Autoritatea contractantă sau entitatea contractantă estimează durata pe baza lucrărilor sau serviciilor solicitate.
(2) Pentru concesiunile cu o durată mai mare de cinci ani, durata maximă a concesiunii nu depășește timpul preconizat a-i fi necesar în mod rezonabil concesionarului pentru a-și recupera investițiile efectuate pentru exploatarea lucrărilor sau a serviciilor și a obține o rentabilitate a capitalului investit ținând seama de investițiile necesare pentru atingerea obiectivelor contractuale specifice.
Investițiile luate în considerare în vederea calculării includ atât investițiile inițiale, cât și investițiile pe întreaga durată a concesiunii.
Articolul 19
Servicii sociale și alte servicii specifice
Concesiunile pentru servicii sociale și alte servicii specifice enumerate în anexa IV care intră sub incidența prezentei directive fac obiectul exclusiv al obligațiilor care decurg din articolul 31 alineatul (3) și articolele 32, 46 și 47.
Articolul 20
Contracte mixte
(1) Concesiunile care au ca obiect atât lucrări, cât și servicii se atribuie în conformitate cu dispozițiile aplicabile tipului de concesiune care caracterizează obiectul principal al contractului în cauză.
În cazul concesiunilor mixte constând parțial în servicii sociale sau alte servicii specifice enumerate în anexa IV și parțial în alte servicii, obiectul principal se determină în funcție de cea mai ridicată valoare estimată a serviciilor respective.
(2) În cazul în care diferitele părți ale unui anumit contract pot fi separate în mod obiectiv, se aplică alineatele (3) și (4). Dacă diferitele părți ale unui anumit contract nu pot fi separate în mod obiectiv, se aplică alineatul (5).
În cazul în care o parte a unui anumit contract face obiectul articolul 346 din TFUE sau al Directivei 2009/81/CE, se aplică articolul 21 din prezenta directivă.
În cazul contractelor menite să acopere mai multe activități, dintre care una face fie obiectul anexei II la prezenta directivă, fie obiectul Directivei 2014/25/UE, dispozițiile aplicabile se stabilesc în conformitate cu articolul 22 din prezenta directivă și, respectiv, articolul 6 din Directiva 2014/25/UE.
(3) În cazul contractelor care au ca obiect atât elemente reglementate prin prezenta directivă, cât și alte elemente, autoritățile contractante și entitățile contractante pot alege să atribuie contracte separate pentru diferitele părți. Dacă autoritățile contractante sau entitățile contractante aleg să atribuie contracte separate pentru diferitele părți, decizia cu privire la regimul juridic care se aplică fiecăruia dintre contractele separate se ia în funcție de caracteristicile fiecărei părți avute în vedere.
Dacă autoritățile contractante sau entitățile contractante aleg să atribuie un singur contract, prezenta directivă se aplică contractului mixt aferent, cu excepția unor dispoziții contrare prevăzute la alineatul (4) de la prezentul articol sau la articolul 21, indiferent de valoarea părților care ar intra altfel sub incidența unui regim juridic diferit și indiferent de regimul care ar fi fost aplicabil părților respective.
(4) În cazul contractelor mixte care conțin elemente de concesiuni, precum și elemente de contracte publice reglementate de Directiva 2014/24/UE sau contracte reglementate de Directiva 2014/25/UE, contractul mixt se atribuie în conformitate cu Directiva 2014/24/UE, respectiv cu Directiva 2014/25/UE.
(5) În cazul în care diferitele părți ale unui anumit contract nu pot fi separate în mod obiectiv, regimul juridic aplicabil se determină pe baza obiectului principal al contractului respectiv.
În cazul în care astfel de contracte implică atât elemente ale unei concesiuni de servicii, cât și elemente ale contractelor de furnizare, obiectul principal se determină în funcție de cea mai ridicată valoare estimată a serviciilor sau bunurilor respective.
Articolul 21
Contracte de achiziții mixte care implică aspecte legate de apărare sau securitate
(1) În cazul contractelor mixte care au ca obiect elemente ale unei concesiuni reglementate de prezenta directivă și achiziții sau alte elemente care fac obiectul articolului 346 din TFUE sau al Directivei 2009/81/CE, se aplică prezentul articol.
În cazul contractelor menite să acopere mai multe activități, dintre care una face fie obiectul anexei II din prezenta directivă, fie obiectul Directivei 2014/25/UE, iar alta face obiectul articolului 346 din TFUE sau al Directivei 2009/81/CE, dispozițiile aplicabile se stabilesc în conformitate cu articolul 23 din prezenta directivă și, respectiv, articolul 26 din Directiva 2014/25/UE.
(2) În cazul în care diferitele părți ale unui anumit contract pot fi separate în mod obiectiv, autoritățile contractante sau entitățile contractante pot alege să atribuie contracte separate pentru diferitele părți sau să atribuie un singur contract.
În cazul în care autoritățile contractante sau entitățile contractante aleg să atribuie contracte separate pentru diferitele părți, decizia cu privire la regimul juridic care se aplică fiecăruia dintre contractele separate se ia în funcție de caracteristicile fiecărei părți avute în vedere.
În cazul în care autoritățile contractante sau entitățile contractante aleg să atribuie un singur contract, pentru determinarea regimului juridic aplicabil se aplică următoarele criterii:
(a)
în cazul în care o parte a unui anumit contract este reglementată de articolul 346 din TFUE sau diferite părți sunt reglementate de articolul 346 din TFUE și, respectiv, de Directiva 2009/81/CE, contractul poate fi atribuit fără aplicarea prezentei directive, cu condiția ca atribuirea unui singur contract să fie justificată de motive obiective;
(b)
în cazul în care o parte a unui anumit contract este reglementată de Directiva 2009/81/CE, contractul poate fi atribuit în conformitate cu prezenta directivă sau în conformitate cu Directiva 2009/81/CE, cu condiția ca atribuirea unui singur contract să fie justificată de motive obiective.
Decizia de a atribui un singur contract nu poate fi luată, totuși, în scopul excluderii unor contracte de la aplicarea fie a prezentei directive, fie a Directivei 2009/81/CE.
(3) Dacă diferitele părți ale unui anumit contract nu pot fi separate în mod obiectiv, contractul poate fi atribuit fără aplicarea prezentei directive în cazul în care include elemente cărora li se aplică articolul 346 din TFUE. În caz contrar, autoritatea contractantă sau entitatea contractantă poate alege să atribuie un contract în conformitate cu prezenta directivă sau în conformitate cu prezenta directivă sau în conformitate cu Directiva 2009/81/CE.
Articolul 22
Contracte care acoperă atât activitățile menționate în anexa II, cât și alte activități
(1) Prin derogare de la articolul 20, în cazul contractelor destinate să acopere mai multe activități, entitățile contractante pot alege să atribuie contracte separate destinate fiecărei activități în parte sau să atribuie un singur contract. În cazul în care entitățile contractante aleg să atribuie un contract separat, decizia cu privire la normele care se aplică fiecăruia dintre contractele separate se ia în funcție de caracteristicile fiecărei activități avute în vedere.
În pofida articolului 20, în cazul în care entitățile contractante aleg să atribuie un singur contract, se aplică alineatele (2) și (3) de la prezentul articol. Totuși, dacă una dintre activitățile vizate face obiectul articolului 346 din TFUE sau al Directivei 2009/81/CE, se aplică articolul 23 din prezenta directivă.
Alegerea între atribuirea unui singur contract sau atribuirea mai multor contracte separate nu poate fi făcută în scopul excluderii contractului sau contractelor din domeniul de aplicare al prezentei directive sau, după caz, al Directivei 2014/24/UE sau al Directivei 2014/25/UE.
(2) Un contract care vizează acoperirea mai multor activități face obiectul normelor aplicabile activității vizate în principal.
(3)
În cazul contractelor pentru care este în mod obiectiv imposibil să se stabilească pentru care activitate este vizat contractul în principal, normele aplicabile se stabilesc în conformitate cu:
(a)
concesiunea este atribuită în conformitate cu dispozițiile prezentei directive aplicabile concesiunilor atribuite de autorități contractante, dacă una dintre activitățile pentru care este vizat contractul face obiectul dispozițiilor prezentei directive aplicabile concesiunilor atribuite de autorități contractante, iar cealaltă activitate face obiectul dispozițiilor prezentei directive aplicabile concesiunilor atribuite de entități contractante;
(b)
contractul este atribuit în conformitate cu Directiva 2014/24/UE, dacă una dintre activitățile pentru care este vizat contractul face obiectul prezentei directive, iar cealaltă activitate face obiectul Directivei 2014/24/UE;
(c)
contractul se atribuie în conformitate cu prezenta directivă, dacă una dintre activitățile pe care le vizează contractul intră sub incidența prezentei directive, iar cealaltă activitate nu intră sub incidența prezentei directive și nici a Directivei 2014/24/UE sau a Directivei 2014/25/UE.
Articolul 23
Concesiuni care acoperă atât activitățile menționate în anexa II, cât și activitățile care implică aspecte legate de apărare sau securitate
(1) În cazul contractelor care vizează acoperirea mai multor activități, entitățile contractante pot alege să atribuie contracte separate destinate fiecărei activități în parte sau să atribuie un singur contract. În cazul în care entitățile contractante aleg să atribuie contracte separate pentru diferitele părți, decizia cu privire la regimul juridic care se aplică fiecăruia dintre contractele separate se ia în funcție de caracteristicile fiecărei activități avute în vedere.
În pofida articolului 21, în cazul în care entitățile contractante aleg să atribuie un singur contract, se aplică alineatul (2) de la prezentul articol.
Decizia între atribuirea unui singur contract și atribuirea mai multor contracte separate nu poate fi luată în scopul excluderii contractului sau contractelor din domeniul de aplicare fie al prezentei directive, fie al Directivei 2009/81/CE.
(2)
În cazul contractelor care vizează o activitate care face obiectul prezentei directive și o altă activitate care:
(a)
face obiectul articolului 346 din TFUE; sau
(b)
face obiectul Directivei 2009/81/CE,
entitatea contractantă poate:
(i)
să atribuie un contract fără aplicarea prezentei directive în cazurile prevăzute la litera (a); sau
(ii)
să atribuie un contract fie în conformitate cu prezenta directivă, fie în conformitate cu Directiva 2009/81/CE, în cazurile prevăzute la litera (b). Primul paragraf de la prezentul alineat nu aduce atingere pragurilor și excluderilor prevăzute de Directiva 2009/81/CE.
Contractele prevăzute la litera (b), care de asemenea includ achiziții sau alte elemente care sunt reglementate de articolul 346 din TFUE, pot fi atribuite fără aplicarea prezentei directive.
Totuși, faptul că atribuirea unui singur contract este justificată de motive obiective, iar decizia de atribuire a unui singur contract nu este luată în scopul excluderii unor contracte de la aplicarea prezentei directive, reprezintă o condiție pentru aplicarea prezentului alineat.
Secțiunea IV
Situații speciale
Articolul 24
Concesiuni rezervate
Statele membre pot rezerva dreptul de participare la procedurile de atribuire de concesiuni unor ateliere protejate și unor operatori economici al căror scop principal este integrarea socială și profesională a persoanelor cu handicap sau defavorizate sau pot prevedea ca astfel de concesiuni să fie executate în contextul programelor de angajare protejată, dacă cel puțin 30 % dintre angajații atelierelor, operatorilor economici sau programelor în cauză sunt lucrători cu handicap sau defavorizați. Anunțul de concesionare sau, în cazul concesiunilor de servicii astfel cum sunt definite la articolul 19, anunțul de intenție face trimitere la prezentul articol.
Articolul 25
Servicii de cercetare și de dezvoltare
Prezenta directivă se aplică concesiunilor de servicii de cercetare și dezvoltare care fac obiectul codurilor CPV 73000000-2-73120000-9, 73300000-5, 73420000-2 și 73430000-5, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
(a)
rezultatele sunt destinate, în mod exclusiv, autorității contractante sau entității contractante, pentru uz propriu în exercitarea propriei activități; și
(b)
serviciul prestat este integral remunerat de către autoritatea contractantă sau de către entitatea contractantă.
Capitolul II – Principii
Articolul 26
Operatori economici
(1) Operatorii economici care, în temeiul legislației statului membru în care sunt stabiliți, au dreptul să presteze serviciul în cauză, nu pot fi respinși numai pe motiv că, în temeiul legislației statului membru în care se atribuie contractul, sunt obligați să fie persoane fizice sau persoane juridice.
Persoanelor juridice li se poate impune să precizeze, în ofertă sau în candidatură, numele și calificările profesionale relevante ale angajaților cărora ar urma să li se încredințeze executarea contractului în cauză.
(2) Grupurile de operatori economici, inclusiv asocieri temporare, pot participa la procedurile de atribuire a concesiunilor. Autoritățile contractante sau entitățile contractante nu le pot impune acestora să aibă o anumită formă juridică pentru depunerea unei oferte sau a unei cereri de participare.
Atunci când este necesar, autoritățile contractante sau entitățile contractante pot clarifica în documentele de concesiune modul în care grupurile de operatori economici vor îndeplini cerințele referitoare la situația economică și financiară sau capacitatea tehnică și profesională menționată la articolul 38 cu condiția ca acest lucru să fie justificat de motive obiective și proporționale. Statele membre pot stabili termeni standard pentru modul în care grupurile de operatori economici urmează să îndeplinească cerințele respective. Condițiile pentru executarea unei concesiuni de către aceste grupuri de operatori economici, care sunt diferite de cele impuse participanților individuali, sunt, de asemenea, justificate de motive obiective și proporționale.
(3) În pofida alineatelor (1) și (2), autoritățile contractante sau entitățile contractante le pot impune grupurilor de operatori economici să adopte o anumită formă juridică, odată ce le-a fost atribuit contractul, în măsura în care schimbarea respectivă este necesară pentru executarea în mod satisfăcător a contractului.
Articolul 27
Nomenclaturi
(1) Orice trimiteri la nomenclaturi în contextul atribuirii concesiunilor se efectuează cu ajutorul „Vocabularului comun privind achizițiile publice” (Common Procurement Vocabulary, CPV), adoptat prin Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (8).
(2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 48 pentru a adapta codurile CPV menționate în prezenta directivă, ori de câte ori modificările nomenclaturii CPV trebuie să se reflecte în prezenta directivă și cu condiția de a nu implica o modificare a domeniului de aplicare al prezentei directive.
Articolul 28
Confidențialitate
(1) Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta directivă sau în legislația națională sub incidența căreia intră autoritatea contractantă, în special legislația privind accesul la informații, și fără a aduce atingere obligațiilor legate de publicitatea contractelor de concesiune atribuite și de informațiile pentru candidați și ofertanți prevăzute la articolele 32 și 40, autoritatea contractantă sau entitatea contractantă nu divulgă informațiile transmise de către operatorii economici și desemnate de aceștia ca fiind confidențiale, inclusiv, fără a se limita la acestea, secrete tehnice sau comerciale și aspectele confidențiale ale ofertelor.
Dispozițiile prezentului articol nu împiedică publicarea părților fără caracter confidențial din contractele încheiate, inclusiv a eventualelor modificări ulterioare.
(2) Autoritatea contractantă sau entitatea contractantă poate impune operatorilor economici cerințe care vizează protejarea naturii confidențiale a informațiilor pe care le pune la dispoziție prin procedura de atribuire a concesiunilor.
Articolul 29
Norme aplicabile comunicărilor
(1)
Cu excepția cazului în care utilizarea mijloacelor electronice este obligatorie în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) și articolul 34, statele membre sau autoritățile contractante și entitățile contractante pot alege unul sau mai multe dintre următoarele mijloace de comunicare pentru toate comunicările și schimburile de informații:
(a)
mijloace electronice;
(b)
poștă sau fax;
(c)
comunicare verbală, inclusiv telefonică, cu privire la alte comunicări decât elementele esențiale ale unei proceduri de atribuire a concesiunilor și cu condiția unei documentări suficiente a conținutului comunicării verbale pe un suport durabil;
(d)
înmânare directă cu confirmarea primirii.
Statele membre pot impune obligativitatea utilizării mijloacelor de comunicare electronice pentru concesiuni, depășind obligațiile stabilite la articolul 33 alineatul (2) și la articolul 34.
(2) Mijloacele de comunicare alese sunt disponibile în general, nediscriminatorii și nu restricționează accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a concesiunilor. Instrumentele și dispozitivele care urmează a fi folosite pentru comunicare prin mijloace electronice, precum și caracteristicile lor tehnice sunt interoperabile cu tehnologiile informației și comunicațiilor de uz general.
În toate operațiunile de comunicare, schimb și stocare de informații, autoritățile contractante și entitățile contractante asigură menținerea integrității datelor și protejarea confidențialității cererilor de participare și a ofertelor. Acestea examinează conținutul cererilor de participare și al ofertelor numai după expirarea termenului fixat pentru depunerea acestora.